Reference Type: Journal Article
Author: Hîncu, Dumitru
Year: 2002
Title: Imaginii ale vieții evreiești în anii 1921-1923
Translated Title: [Images of the Jewish Life in the Years of 1921-1923]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 8-9
Pages: 46-55
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, interwar period, persecutions, stereotype, antisemitism,
Abstract: (Ro) G.T. Kirileanu (13 martie 1872 - 13 noiembrie 1960) a fost, se ştie, un neobosit cercetător al folclorului românesc, colaborând cu studii apreciate a numeroase publicaţii, precum şi autorul unor revelatoare studii etno-sociologice .
Şi-a început cariera ca secretar al Inspectoratului Şcolar Iaşi, după care a fost custode al Bibliotecii Universitare din acelaşi oraş, iar scurtă vreme şi magistrat. în 1909 s-a stabilit la Bucureşti, unde a devenit bibliotecar, secretar al Fundaţiei „Ferdinand" şi bibliotecarul Palatului Regal. A fost mai întâi membru de onoare şi, apoi, membru titular al Academiei Române.
De pe urma lui G.T. Kirileanu a rămas o vastă arhivă personală ce poate descoperi cercetătorilor laturi mai puţin cunoscute din existenţa familiei regale, dar şi a vieţii social-politice din perioada imediat următoare primului război mondial. O epocă foarte frământată, de căutări, de aşezare a temeliilor României Mari, de dezbateri aprinse în jurul Constituţiei aflată încă în pregătire, dar - ca o consecinţă a acestor stări de lucruri - şi de manifestări iresponsabile, extremiste, nu de puţine ori violente. O epocă în care întrunirile şi manifestaţiile de tot felul se ţineau lanţ: de la acelea ale partidelor politice la cele sindicale ale muncitorilor, proprietarilor urbani, chiriaşilor sau debitanţilor de tutun, institutorilor şi învăţătorilor, funcţionarilor publici şi comerciali, studenţilor funcţionari, birjarilor, chelnerilor etc., etc. Toate acestea consemnate grijuliu şi raportate Palatului Regal de prefectul Poliţiei Capitalei, general Eracle Nicoleanu.
Printre aceste rapoarte pot fi aflate, însă, şi crâmpeie din viaţa evreilor bucureşteni : de la adunări ale organizaţiilor sioniste, la relatări ale unor spectacole date de artişti evrei şi tulburate de studenţi manipulaţi, de crime incendii sau atacuri cărora le-au căzut victime evrei (printre care şi directorul de atunci al ziarului „Adevărul" şi „Dimineaţa"), de acţiuni de incitare Ia ură rasială puse la cale de formaţiuni xenofobe mai vechi sau mai noi.
Pe scurt, un tablou, e adevărat fragmentar, dar nu mai puţin interesant şi evocator pentru epoca respectivă.
P.S. Am păstrat întocmai stilul şi ortografia prefectului.