Reference Type: Book
Author: Tigran, Gregorian
Year: 1993
Title: Istoria și cultura poporului armean
City: Bucureşti
Publisher: Ed. Științifică
Number of Pages: 420
Language: Romanian
Keywords: Armenian minority, history, culture, traditions, architecture, art, economy, modernization
Abstract: (Ro) In momentul in care mi s-a propus să redactez o prefaţă la lucrarea Istoria şi cultura poporului armean, am acceptat propunerea fără să stau o clipă pe gînduri. Simţeam că mi se oferă un dublu privilegiu: acela de a cunoaşte înaintea cititorilor lucrarea, a cărei apariţie o aşteptam cu nerăbdare, precum şi posibilitatea de a-mi formula propriul meu punct de vedere cu privire la cultura şi civilizaţia Armeniei, faţă de care nutresc o admiraţie deosebită. Pentru a justifica această admiraţie a mea, pe care o împărtăşesc mulţi dintre cei care au avut contacte cu civilizaţia şi cultura armeană, mă voi limita la a pune în evidenţă numai cîteva fapte.
Statul armean a fost primul organism statal din lume care, în procesul opoziţiilor cu Imperiul roman, politeist, şi cu cel persan, mazdeist, a adoptat creştinismul ca religie oficială în anul Edictul de la Milan promulgat de către Constantin şi Liciniu, în anul 312, se limita doar la a proclama libertatea cultelor (deci egalitatea celui creştin cu toate celelalte).
Incă de la începutul secolului al V-lea, armenii sînt în posesia unui alfabet, care ar putea fi numit naţional, inventat de Mesrop Maştoţ, cel dintîi alfabet al antichităţii tîrzii, anterior constituirii alfabetelor arab sau cirilic.
In domeniul arhitecturii şi artelor plastice, utilizînd şi interpretînd creator propria moştenire antică, cît şi cea elenistică şi romano-bizantină, armenii ajung să ocupe, încă din perioada de trecere de la antichitate la evul mediu, o poziţie care îi situează, în secolul al II-lea, pe primul loc in Europa şi Orientul Apropiat şi Mijlociu.
Iată deci cîteva fapte din istoria culturii şi civilizaţiei armene care le plasează pe un loc reprezentativ în rîndul celorlalte civilizaţii şi culturi.
Ca urmare, in jurul culturii şi civilizaţiei armene s-a constituit o disciplină specială, armenologia (sau armenistică, cum îi spune autorul), care se înscrie printre alte demersuri ştiinţifice similare cum sînt: egiptologia, tracologia, bizantinologia, sinologia şi altele.
Autorul cărţii Istoria şi cultura poporului armean se situează în poziţia unui veritabil armenolog (armenist). Există opere în care cititorul este pus In oarecare încurcătură: nu ştie ce să admire mai întîi, tema, problematica