Reference Type: Book
Author: Tavitian, Simion
Year: 2006
Title: Armeni de seamă din România I
City: Constanţa
Publisher: Constanţa
Volume: I
Number of Volumes: 3
Number of Pages: 447
Language: Romanian
Keywords: Armenian minority, interdisciplinary, elites, biographies, employment, politics, sciences, economy, education, social groups, integration
Abstract: (Ro) Opul de faţă este nu un catalog sau un simplu dicţionar2, ci o veritabilă panoramă a figurilor reprezentative pe care etnia armenilor le-a dat culturii şi civilizaţiei româneşti. Nu a tuturor personajelor importante, fireşte - un volum (sau chiar două) ulterior potenţând, cred, locul şi importanţa armenilor în istoria românească -, ci doar a unei primare selecţii de circa 100 de armeni „de seamă" - operaţiune aproape chirurgicală, întreprinsă cu multă responsabilitate naţional-civică de intelectualul nonpartinic, ataşat profund însă partizanatului
real-cultural, care este curajosul şi profesionistul armenolog român, cunoscut ca atare şi peste hotare3.
Nu este, într-adevăr, lesne - din perspectiva veritabilului act de cultură, a judecăţii cumpănite, oneste şi responsabile - a decela o atare selecţie. Ea presupune, deopotrivă, o cunoaştere profundă a datelor problemei ca atare, dar şi o abordare metodologică ce trebuie să tindă spre echilibru, dacă nu chiar spre obiectivism. întreprinderea nu este lipsită de riscuri, similare recente alte demersuri tomitane developând - cel puţin în concretizarea a două dintre ele -, într-o evaluare sumativă, mai degrabă lăudabilele intenţii decât o concreteţe pe măsura exprimării unor judecăţi de valoare cinstite, normale.
Prolificul om de cultură român de etnie armeană, trăitor în spaţiul dobrogean - autorul sintezei de faţă face, însă, în chip fericit, figură aparte în suita autorilor - unii, fără nici o jenă în a-şi afişa lipsa de metodă - de astfel de opuri, atât de specioase, totuşi. El a ştiut, prin selecţia operată, să-şi ilustreze viziunea, obiectivă şi esenţialmente culturală, asupra gingaşei operaţiuni fără a recurge - precum alţi singulari ori multipli autori la parti-pris-uri, la confuzionări valorice sau omisiuni, la hiperbolizări ori absolutizări, la captări de bunăvoinţe, mai mult sau mai puţin avuabile.
De aceea, cei aproape 100 de „armeni de seamă" din România se constituie, în opinia mea, într-o reuşită a unei elevate maturităţi intelectuale, din partea unui om de dovedită probitate morală şi nealterată conştiinţă civică, cu o remarcabilă stare de spirit ancorată In cerinţele contemporaneităţii.
De aceea, cartea de faţă este atât de utilă şi rămâne un reper în domeniu: este credibilă - şi prin numele autorului, şi prin rezultanta ca atare.
Că este aşa - ne-o arată însăşi structurarea lucrării, care în deschidere, lămureşte cititorul neavizat asupra istoricului unei instituții fundamentale a armeanilor, respectiv a milenarei Biserici Aposoltice Ortodoxe Armene, puțini intelectuali nearmmeni cunosc faptul că în Armenia antică cultul creştin a cunoscut oficializarea în anul 301 - înainte, aşadar, cu peste un deceniu de la consacrarea sa în spațiul Imperiului Roman, prin mediatizatul act, dat la Milano, al împăratului Constantin cel Mare; şi mai puţin au cunoştinţă de faptul că unul dintre Patriarhii Supremi şi Catolicos al tuturor armenilor, anume Vasken I (înscăunat, în Armenia, în suprema funcţie, în 1955) este născut la Bucureşti, şi a fost absolvent a două facultăţi din Capitala noastră - este un produs, prin urmare, al culturii româneşti, în egală măsură este utilă enumerarea celor 41 de înalţi prelaţi armeni care au păstorit cu vrednicie în Ţările Române - din 1401 până astăzi -, după cum fişarea micromonografică a lăcaşurilor de cult armene din spaţiul statal românesc denotă nu doar acribia documentară a autorului, ci, în primul rând - de bună seamă impresionează multitudinea lor în oraşe şi aşezări situate în zone compacte din spaţiul românesc - Babadag, Sulina, Tulcea, Constanţa, Chilia, Bazargic, Silistra, puţine în Muntenia (şi deloc în Oltenia) - la Bucureşti, Piteşti, Brăila, majoritatea însă în Moldova şi Bucovina - la Galaţi, Iaşi, Bacău, Târgu Ocna, Tecuci, Vaslui, Botoşani, Roman, Bârlad, Cotnar, Dorohoi, Focşani, apoi la Herţa, Chişinău, Hotin, Bălţi, Cetatea Albă, Soroca, Ismail, Orhei, Căuşani, Hănceşti, respectiv la Cernăuţi, Suceava, Gura Humorului, Negustina.