Reference Type: Book Section
Author: Gidó, Attila
Year: 2011
Title: Stratificarea socială a evreilor din Clujul interbelic
Translated Title: [The Social Stratification of the Jews of Cluj Between the Two World Wars]
Editor: Ciuciu, Anca - Crăciun, Camelia
Book Title: Istorie şi memorie evreiască. Volum omagial dedicat doamnei dr. Lya Benjamin
City: Bucureşti
Publisher: Hasefer
Pages: 86-107
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, interwar period, Transylvania, social groups, employment, hungarian jews, assimilation, demography, politics, ethnic identity, economy, statistics
Abstract: (Ro) Concepţia lucrării de faţă a fost construită pe baza metodologiei folosite de către cercetătorii Gábor Gyáni şi Tamás Csíki în analiza societăţii israelito-maghiare interbelice.1 Orientarea către aceste analize istorice se datorează integrării fireşti a temei comunităţii evreieşti din Cluj în cea, mai largă, a comunităţii israelite maghiare - deoarece evoluţia societăţii evreieşti ardelene a fost determinată de evenimentele perioadei dualismului austro-ungar şi ale primului război mondial. Până în 1918 viaţa comunităţii evreieşti din Cluj s-a dezvoltat în cadrele Statului Maghiar. Acesta este şi motivul pentru care în literatura de specialitate română găsim foarte puţine opere dedicate analizei structurii sociale evreieşti din Transilvania din perioada respectivă.2
Segregarea acestor comunităţi s-a intensificat odată cu dezmembrarea Ungariei şi cu integrarea teritoriilor pierdute în cadrul noilor state naţionale din vecinătate. Unirea Transilvaniei cu România a adus noi provocări izraeliţilor din părţile alipite. A început integrarea comunităţii evreieşti din Cluj în viaţa evreiască română însă fără a se asimila total cu modelul de dezvoltare a evreilor din Vechea Românie. Până la Primul Război Mondial evreii din Ungaria au fost consideraţi o comunitate religioasă parte a naţiunii maghiare şi nu ca o entitate naţională separată. Evreii ardeleni de după 1918 însă nu pot fi identificaţi ca doar o grupare religioasă. În acest teritoriu comunitatea evreiască a avut un caracter eterogen atât în privinţa structurii lui socio-profesionale, cât şi în starea materială, în nivelul de educaţie sau în privinţa autodeterminării/identităţii naţionale. La evreii din Cluj, cât şi, de altfel, pe tot teritoriul Transilvaniei, printre componentele care au determinat afirmarea identităţii evreieşti a avut rol important religia şi conştiinţa de origine comună. Deci termenul de societate evreiască folosit în lucrarea de faţă se referă la comunitatea ai cărei membrii s-au autodefinit ca evrei sau români/maghiari de religie mozaică.
Scopul acestui studiu este, în primul rând, de a prezenta evoluţia demografică şi structura socio-profesională a comunităţii amintite de mai sus. Rezultatele acestei cercetări vor arăta rolul jucat de evrei în dezvoltarea vieţii economice a Clujului. Analiza stratificării sociale ne poate ajuta şi la înţelegerea procesului de schimbare (problema identităţii, mişcări interne de reînnoire, opţiuni politice) care a avut loc în cadrul societăţii evreieşti din Cluj/Transilvania de după 1918.
La analiza structurii sociale evreieşti interbelice trebuie să avem în vedere doi factori majori: 1. În privinţa stratificării ei, societatea evreiască poate fi interpretată ca o „societate incompletă‖, unde anumite categorii sunt subreprezentate sau lipsesc total. Acest fenomen nu este un specific transilvănean, ci este cunoscut la toate comunităţile evreieşti din spaţiul central- şi est-european. 2. După Unire, în urma evenimentelor petrecute în politica internă română şi în cadrul comunităţi israelite, evoluţia societăţii evreieşti a luat drumul spre transformare şi spre diversificare.
URL: http://www.csier.jewishfed.ro/public_html/documente/istoriememorie.pdf