Reference Type: Journal Article
Author: Galeru, Ildiko Camelia
Year: 2012
Title: Iudaismul neolog
Translated Title: [Neolog Judaism]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 14-15
Pages: 49-63
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, interdisciplinary, religion, modernization, Jewish congregation, rite, modernization, synagogues, ideology, rabbi, biographies, elites, Iudaism
Abstract: (Ro) Iudaismul neolog este un termen folosit iniţial pentru a desemna curentul maghiar al iudaismului reformat. În istoria mozaismului, neologia este acel curent care a avut încă din secolul al XIX-lea o ideologie maghiarofilă. În conceptul neologiei, credincioşii se autodefinesc maghiari de religie mozaică (şi nu ca fiind etnici evrei), în timp ce în conceptul ortodox poporul ales înseamnă şi un grup etnic (nu numai religios).
Urmând exemplul lui Aaron Chorin la începutul secolului al XIX-lea, Leopold Loew (1811-1875) şi alţi rabini modernişti s-au preocupat să realizeze reforme în domeniul educaţiei, religiei şi vieţii comunitare. Au susţinut înfiinţarea unui seminar rabinic modern şi organizarea unor sinoade mixte de rabini şi laici, destinate a reglementa şi reorganiza viaţa evreiască. Ambele idei au întâmpinat o violentă opoziţie din partea ortodocşilor care, în majoritatea lor, urmau poziţia lui Moise Sofer, anume că inovaţiile (chiar cele autorizate de Halaha) trebuie evitate cu orice preţ. Odată cu promulgarea legii emancipării evreilor din Ungaria, în 1867, guvernul i-a sprijinit pe neologii din Pesta în convocarea unui Congres Naţional Evreiesc Maghiar (1868-1869), unde delegaţii ortodocşi s-au aflat în minoritate. Opunându-se propunerilor de schimbare privind structura comunitară şi neputând obţine recunoaşterea cărţii Şulhan Aruh ca autoritate supremă, majoritatea reprezentanţilor ortodocşi s-au retras de la lucrări, dând posibilitate adversarilor să desfăşoare Congresul conform opiniilor lor.
În 1871, o nouă lege, care autoriza crearea de comunităţi ortodoxe separatiste, a avut ca rezultat divizarea evreilor maghiari în comunităţi ortodoxe, neologe şi statu quo ante (tradiţionalişti nealiniaţi), împărţire care a durat până în 1950. De teamă ca evreii să nu fie despărţiţi de o prăpastie de netrecut, neologii au adoptat ulterior o politică de reconciliere, marcată de revenirea la un conservatorism discret. Neologii au menţinut tăierea rituală (shehita) şi legile alimentare (kashrut). Prin studii, convingeri, mod de a se îmbrăca, rabinii reformaţi de la seminarul din Budapesta s-au apropiat din ce în ce mai mult de colegii lor ortodocşi din apusul Europei.
URL: http://www.csier.jewishfed.ro/public_html/documente/buletine/buletin14-15.pdf