Reference Type: Journal Article
Author: Faibiș, Filip
Year: 2004
Title: Cine a fost Theodor Zissu
Translated Title: [Who Theodor Zissu was?]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 10
Pages: 114-118
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, biographies, zionism, kin-state, emigration
Abstract: (Ro) Fiu al lui A.L. Zissu, cărturar, figură remarcabilă a sionismului, conducător al Executivei Sioniste din România, Assir Zion. Theodor Zissu s-a născut la 5 mai 1915, în oraşul Piatra Neamf. Şcoala primară şi cursurile secundare le absolvă la Bucureşti, unde se mutase familia. Idealurile legate de reclădirea Statului Evreu i s-au întipărit în suflet încă din anii adolescenţei, în casa părintească, preocuparea principală a vieţii lui fiind îndreptată spre studierea şi rezolvarea unor probleme de mare importanţă cu privire la Eref Israel. Studiile în drept odată terminate, cu o menţiune mai mult decât onorabilă la Universitatea Cambridge din Anglia, tânărul Theodor Zissu întreprinde o expediţie pe pământul Africii (cu scopul de a intra în Palestina ilegal, aflată atunci sub mandat britanic - n.n.-I.Ş.). Intr-un automobil special echipat pentru a putea străbate drumurile primitive şi cărările pustiului, Theodor Zissu cutreieră întinderile continentului negru şi la întoarcere decide să călătorească din Egipt în Ereţ Israel, prin peninsula Sinai.
Neghevul, cu întinderile sale părăginite, îl impresionează în mod deosebit şi astfel se naşte ideea că acest teritoriu poate fi readus la viaţă prin fertilizarea pământului cu ajutorul unei colonizări evreieşti masive. Theodor Zissu nu se mulţumeşte doar cu enunţarea vagă a unor idei. El leagă relaţii cu diverşi politicieni, redactează şi expediază memorii deputaţilor Parlamentului de la Londra şi la Liga Naţiunilor, plecând la Geneva unde ia contact cu şefii delegaţiilor europene. Memoriile pe care le întocmeşte conţin nu numai capitole asupra sionismului, a Declaraţiei Balfour, antisemitismului din ţările Europei şi for alialei în Ereţ Israel, ci şi expozeuri asupra Neghevului (suprafaţa, caracterul geografic, clima, flora, fauna şi populaţia acestuia). Cuvintele sale se termină prin motivarea cererii de a se acorda coloniştilor evrei Neghevul.