Reference Type: Journal Article
Author: Cajal, Irina
Year: 2005
Title: Solidaritate şi salvare
Translated Title: [Solidarity and Rescue]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 11
Pages: 29-32
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, Antonescu regime, holocaust, deportation, holocaust rescuers, tolerance, minority organizations
Abstract: (Ro) Un aspect puţin cercetat şi cunoscut din istoria anilor 1940-1944 este cel al acţiunilor de solidaritate şi de salvare a evreilor din partea unor cetăţeni români, care şi-au asumat anumite riscuri în acel context dominat de o agresivă politică antisemită promovată de regimul antonescian. La asemenea acţiuni au participat oameni simpli (lucrători, ţărani, ciobani), intelectuali (profesori, medici, ziarişti), feţe bisericeşti (preoţi, clerici de rang înalt), lideri ai partidelor democratice (Partidul Naţional-Ţărănesc, Partidul Naţional-Liberal), regina-mamă Elena, regele Mihai. Chiar şi unii funcţionari administrativi, militari, jandarmi, poliţişti au participat la acţiuni de salvare a unor evrei. Formele de manifestare au fost multiple, de la aprobări pentru organizarea şi desfăşurarea vieţii comunitare, până la intervenţia deschisă împotriva deportării evreilor în Transnistria şi salvarea lor de la Holocaust. Câteva exemple sunt concludente. În octombrie 1940 a fost adoptat decretul prin care copiii şi tinerii evrei nu mai puteau frecventa învăţământul de stat. Federaţia Comunităţilor Evreieşti a decis să înfiinţeze şcoli proprii particulare; în Ministerul Educaţiei Naţionale s-au găsit oameni care şi-au asumat răspunderea de a aproba funcţionarea unor asemenea şcoli, inclusiv ca acestea să elibereze diplome, care apoi, după 23 august 1944, au fost echivalate cu cele obţinute în şcolile de stat. În septembrie 1940 s-a decretat eliminarea evreilor din teatrele româneşti. Federaţia Comunităţilor Evreieşti a obţinut aprobările necesare pentru înfiinţarea teatrului Baraşeum, singurul teatru evreiesc din Europa acelor ani. în acelaşi timp, mai mulţi directori - între care Constantin Tănase, Liviu Rebreanu, Sică Alexandrescu, Lucia Sturdza-Bulandra - au menţinut în teatrele lor actori evrei. Piesa Steaua jară nume a fost jucată în martie-august 1944 la Teatrul Alhambra şi la Teatrul de Comedie; toţi -directori, regizori, actori - ştiau că autorul ei era dramaturgul evreu Mihail Sebastian, deşi se indica un alt nume (Ştefan Enescu).