Reference Type: Journal Article
Author: Benjamin, Lya
Year: 2005
Title: Obsesia Statului Naţional-Legionar - „problema evreiască"
Translated Title: [The National-Legionary State obsession - „ the Jewish problem"]
Journal: Buletinul Centrului, Muzeului şi Arhivei Istorice a Evreilor din România
Issue: 12
Pages: 23-46
Language: Romanian
Keywords: Jewish minority, history, Romanian Legionary Movement, Antonescu regime, nationalism, antisemitism, discrimination, anti-Jewish legislation
Abstract: (Ro) La 14 septembrie 1940, România a fost proclamată, prin Decret Regal, Stat Naţional Legionar, iar mişcarea legionară a devenit singura organizaţie politică recunoscută. Generalul Antonescu a fost numit conducătorul statului şi şeful regimului legionar, iar Horia Sima, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi conducătorul mişcării legionare. În România s-a instalat o „nouă orânduire", diferită de regimul democratic constituţional ce caracteriza viaţa politică interbelică şi chiar şi regimul autoritar al regelui Carol al II-lea. S-a suspendat Constituţia, s-au dizolvat corpurile legiuitoare, creându-se instituţia politică a Conducătorului de Stat. Noul regim s-a autodefinit „naţionalist, creştin şi totalitar": cuvinte cheie care dezvăluie esenţa antidemocratică a noii orânduiri. Dar în optica lui Horia Sima, venirea legionarilor la putere a marcat începutul unei „Ere a libertăţii", pentru întâia oară în istorie „poporul român s-a simţit liber pe destinele lui"; naţiunea a pus stăpânire pe stat „vrând să-1 modeleze după stilul ei de viaţă". Prevederile programatice ale legionarilor se pretindeau a fi generoase, căci după cum precizau în documentele lor ei urmăreau „ridicarea morală şi materială a poporului român şi dezvoltarea puterilor lui creatoare"4. Numai că toate aceste prevederi erau în întregime demagogice. Odată ajunşi la putere, legionarii au dus, după cum aprecia însuşi mareşalul Antonescu, la dezbinarea neamului, la ruina şi la anarhizarea statului, pe care l-au împins până la marginea prăpastiei. „Oricât de nobil ar fi fost mileniul pe care ni-1 înfăţişa imaginea Legiunii, scria istoricul Gărzii de Fier, Nagy-Talavera, eforturile sale se îndreptau spre putere, răzbunare şi îmbogăţirea membrilor săi". Poliţia legionară teroriza, jefuia şi maltrata într-un aşa hal populaţia încât „întreaga ţară a fost în stare de anarhie şi violenţă"5. Până şi diplomaţii germani au stigmatizat incompetenţa legionarilor. H. Neubacher, însărcinatul special cu problemele economice în cadrul Legaţiei germane, cerea să se pună capăt uneltirilor anarhiste ale Gărzii de Fier.