Reference Type: Book
Author: Miskolczy, Ambrus
Year: 2000
Title: Rolul de intermediere între est și vest al burgheziei comerciale levantine române din Brașov
City: Bucureşti
Publisher: Kriterion
Number of Pages: 206
Language: Romanian
Keywords: Armenian minority, Greek minority, history, economy, interethnic relationships, employment, settlement, modernization, politics, social groups, elites
Abstract: (Ro) „Grecii şi armenii - scria pastorul transilvănean Michael Lebrecht în lucrarea sa apărută în 1792 şi dedicată descrierii Transilvaniei - sunt în organismul statal transilvan aidoma pulsaţiei în corpul omenesc. Ei jalonează deopotrivă caracterul său sanguinic şi febra. Mimica lor denotă cu exactitate dacă statul e sănătos, sau mistuit de atrofiere". Dacă dorim să continuăm până pe la mijlocul veacului XIX pisania privindui pe membrii grupărilor neguţătoreşti posesoare de monopoluri specifice, am zice native, grupări ale căror efectiv şi stare de spirit defineau intensitatea vieţii economice, va trebui să-i specificăm, pe lângă armeni şi „greci" şi după ei, pe bună dreptate, pe comercianţii burghezi români din Braşov sau, în termenii vremii, pe comercianţii levantini. în perioada reformelor ei au alcătuit pătura şi gruparea negustorească cea mai însemnată în Transilvania. Spre deosebire de greci şi armeni, s-au ridicat în cea mai mare parte din elemente „autohtone", stabilite acolo. Printre ei vom găsi, e drept, şi mulţi macedoromâni, împreună cu care s-au desprins din „simbioza" greco-română. însă datorită condiţiilor şi specificului organizării şi diviziunii economice şi sociale a muncii, până şi ei constituiau un soi de „grupare profesional-etnică". în esenţă, tehnica lor comercială era asemănătoare celei a grecilor, iar destinul le fusese jalonat în mai multe privinţe de factori politici şi economici asemănători în general celor ce au acţionat asupra comercianţilor balcanici ortodocşi „cuceritori" care „făceau legătura între popoarele balcanice şi Europa, atât prin comerţul ce-1 desfăşurau, cât şi prin ideile lor".
Istoria burgheziei comerciale române levantine din Braşov începe mult înainte de naşterea ei, şi anume în evul mediu. Dacă luăm ca bază prima apariţie în privilegii domneşti a unor grupări ce pot fi considerate strămoşii acestora, putem indica începutul sec. XVIII. Era o vreme cînd încă nici nu putea fi vorba despre drept de cetăţenie orăşenească pentru comercianţii români de la periferii şi în general pentru comercianţii răsăriteni de rit ortodox; un drept a cărui posibilitate s-a creat după 1780, pentru ca, de pe la finele deceniului al treilea al secolului al XlX-lea, în posesia acestui drept, ei să poată intra in arenă ca una dintre principalele forţe ale mişcării naţionale române din Transilvania.
Aşadar, „originalitatea" burgheziei comerciale române din Braşov constă în obârşia locală a existenţei sale. Vom încerca să înfăţişăm o schemă de biografie colectivă a acestui grup. Anticipăm însă că, în fond, o istorie locală nici nu există. Aceasta, deoarece burghezia în cauză a fost produsă, la „intersecţia"4 dintre culturile răsăriteană şi apuseană, de forţe creative ale grupului ce s-au putut afirma cu adevărat prin întâlnirea şi influenţa reciprocă a două lumi, cea răsăriteană şi cea apuseană. Dacă, în contextul temei, vom vorbi totuşi despre o istorie locală, trebuie să ne dăm seama şi de faptul că protagonistul ei. burghezia comercială levantină română din Braşov, s-a putut afirma în lupta existenţială cotidiană. în monotonia şi, totodată, incomparabila policromie a zilelor obişnuite de lucru, tocmai datorită rolului de mijlocitor pe care l-a avut între cele două lumi.
Urmând o cronologie paralelă, vom căuta să prezentăm în trei planuri toate transformările care au dus la apariţia şi existenţa acestui grup al burgheziei. Mai întâi vom încerca să schiţăm caracteristicile solului şi schimbările intervenite în aceste caracteristici, scoţând în evidenţă modul in cart relaţia dintre spaţiile noastre şi-a avut evoluţia în funcţie de relaţia faţfl de economia mondiali. Apoi vom supune analizei situaţia juridici a diferitelor grupuri de comercianţi transilvîneni și care au activat și în Transilvania, insistând asupra politicii comerciale a Vienei. Îj fine. vom cîut sî urmărim cum a evoluat compartimentarea etnică și socială a acestor grupuri de comercianţi.