Reference Type:  Journal Article
Author: Lupulovic, Vasa
Year: 2009
Title: Viaţa bisericească a sârbilor din Banat între anii 1865-1918
Translated Title: [The Religious life of Serbians in Banat between 1865-1918 / A bánsági szerbek felekezeti élete 1865-1918 között]
Publisher: Presa Univ. Clujeană
City: Cluj
Pages: 522
Language: Romanian
Keywords: Serbian, history, religion
Abstract: (RO) Într-o perioadă în care României i s-a reproşat sau a fost lăudată cum că apără identitatea structurilor sale diasporale din jurul graniţelor, aşa cum a fost recentul caz al comunităţii româneşti sau vlahe din Serbia, iată că am identificat în fondul de bibliotecă al Părintelui Profesor Mircea Păcurariu un volum care se referă la Viaţa bisericească a sârbilor din Banat între 1865-1918,
realizată de părintele Vasa Lupulovici. Aşa cum arată chiar autorul, despre acest subiect s-a scris relativ mult, dar nu exista un studiu care să corespundă anumitor standarde ştiinţifice şi care să fie redactat într-un mod sistematic. Cauzele unei asemenea lipse se pot datora penuriei de surse informaţionale şi documentare ce se referă la perioada de început a eparhiilor de Timişoara şi Vârşeţ, dar şi valorificării insuficiente a izvoarelor existente, insuficienta abordare a unor probleme ş.a. Dacă până în 1865 Ortodoxia din Banat a reprezentat un tot unitar, în urma separaţiei a apărut o abordare mai polemică unor probleme ale vremurilor şi care s-a resimţit în discursul istoricilor, unii dintre ei păstrându-l până azi. Mai mult, trasarea graniţelor dintre regatul României şi al Iugoslaviei, de după încheierea Primului Război Mondial, a determinat divizarea şi sub raport geografic al obiectului cercetării istorice, atenţia istoricilor îndreptându-se acum spre Banatul românesc sau spre cel sârbesc, Banatul nemaireprezentând acum o provincie unitară cu individualitate istorică şi geografică distinctă. Este, aşadar, o premieră alcătuirea unei astfel de sinteze privitoare la situaţia sârbilor din Banat. Capitolul I prezintă stadiul cercetărilor în domeniu până la momentul publicării lucrării, subliniindu-se lipsurile, dar şi progresele înregistrate. Capitolul II prezintă condiţiile economice şi social-politice ale sârbilor din Voivodina, cu influenţele şi implicaţiile lor asupra vieţii religioase. Capitolul III este dedicat separaţiei ierarhice, care a fost un
proces complex, ce a permis separarea celor două Biserici, urmată de organizarea Bisericii ardelene şi reorganizarea Mitropoliei de Karloviţ. Capitolul IV al lucrării prezintă cadrul legislativ bisericesc care a permis reorganizarea jurisdicţională şi instituţională a Mitropoliei de la Karloviţ, cât şi stabilirea cadrului autonomiei naţional-bisericeşti şi şcolare în cadrul statului austro-ungar.
În următoarele 3 capitole au fost subliniate şi evidenţiate efectele jurisdicţionale şi instituţionale produse de cadrul legislativ bisericesc asupra celor două eparhii bănăţene cu sediile la Vârşeţ şi Timişoara, la nivel de eparhie, protopopiat şi parohie. Sunt analizate şi competenţele organelor de conducere care s-au constituit pe baza cadrului legislativ emanat, influenţa lor asupra vieţii bisericeşti şi asupra bazei materiale a celor două eparhii, precum şi inerentele relaţii cu statul, cu alte eparhii şi cu instituţii din domeniul social sau umanitar. Capitolul VIII este dedicat reorganizării şi funcţionării învăţământului confesional în condiţiile interferenţei legislaţiei şcolare autonome cu cea a statului dualist austro-ungar, fiind subliniate urmările pozitive şi negative ale acestei îmbinări şi supuneri legislative asupra bazei materiale, reţelei şcolare, conţinutului curriculei, pregătirii dascălilor, finanţării acestui tip de învăţământ ş.a. Ultimul capitol este dedicat mănăstirilor din cele două eparhii, fiind prezentate aspectele generale şi unele inedite, cu care monahii s-au confruntat aici, aşa cum a fost conflictul cu reprezentanţii partidelor politice, urmările despărţirii asupra aşezămintelor monahale sau procesul care viza împărţirea mănăstirilor între români şi sârbi. Toate cele scrise sunt întărite la final de documente anexe care completează conţinutul lucrării, dar este oferit şi un index geografic, având în vedere că au fost uzitate denumirile localităţilor din perioada la care s-a referit autorul. (Emanuel Tăvală)