Reference Type:  Book
Author: Felezeu, Călin
Year: 2013
Title: O perspectivă comparativă a imaginii otomanului în manualele de istorie din România şi Bosnia-Herţegovina în perioada post-comunistă
Translated Title: [A Comparative Perspective on the Image of the Ottoman in the Manuals of History in Romania and Bosnia-Hercegovina in the Post-communist Era / Az oszmánokról alkotott kép összehasonlítása a posztkommunista romániai és a boszniai történelemkönyvekben]
City: Cluj-Napoca
Publisher: Presa Universitară Clujeană
Number of Pages: 151
Language: Romanian
Keywords: Turkish, history, comparative, sociology, anthropology
Abstract: (RO) Cercetarea abordează din perspectivă comparativă imaginea turcilor în manualele de istorie postcomuniste din România şi Bosnia şi Herţegovina. Alegerea celor două cazuri decurge din particularităţile rezultate din statutul politico-juridic diferit al Ţărilor Române şi al Bosniei, în raporturile lor cu ImperiulOtoman, dar şi din evoluţia lor postotomană şi modalitatea de raportare la trecutul otoman. În cazul Ţărilor Române se remarcă statutul de state autonome, aflate sub suveranitatea otomană, pe parcursul secolelor XIV-XIX. Pe de altă parte, Bosnia a fost încorporată integral ca provincie structurii administrativ-teritoriale a imperiului, dar păstrându-i-se numele istoric şi integritatea teritorială, cu o populaţie care a adoptat pe parcursul perioadei otomane religia musulmană. Fiind o lucrare de imagologie, principala metodă de lucru folosită a fost analiza hermeneutică. Acest tip de analiză a permis conturarea principalelor teme, ipostaze şi stereotipuri vehiculate în expunerile didactice cu privire la turci. O altă metodă de cercetare folosită este cea comparativă, prin intermediul căreia au fost stabilite caracteristicile comune şi diferenţierile între temele istorice legate de turci, abordate în manualele de istorie româneşti şi cele bosniace. Prin urmare, studiul se constituie într-o sinteză asupra imaginii turcilor în literatura didactică istorică din România, pentru un segment cronologic neabordat încă. Prin analiza comparativă a celor două cazuri, studiul relevă două modalităţi diferite de raportare la trecutul otoman, cu toate implicaţiile istorice, socio-culturale şi religioase. Pe de o parte, în cazul României se remarcă o tendinţă de respingere a apartenenţei la Imperiul Otoman, de nerecunoaştere a formelor de moştenire otomane, a elementelor culturale, datorate pe de o parte şi statutului special de autonomie al Ţărilor Române, reflectat atât în manualele de istorie, cât şi la nivelul conştiinţei individuale sau de comunitate. În timp ce, spaţiul bosniac, având o populaţie ce a adoptat în timp religia musulmană, se raportează la trecutul otoman prin exemplul simbiozei dintre cultura otomană şi cea autohtonă.