Reference Type: Book
Author: Ciobanu, Vasile - Radu, Sorin
Year: 2008
Title: Partide politice şi minorităţi naţionale din România în secolul XX
City: Sibiu
Publisher: Editura Techno Media
Volume: 3
Number of Pages: 430
Language: Romanian
Keywords: General, german minority, jewish minority, hungarian minority, interdisciplinary, ethnic identity, discrimination, interethnic relationships, politics, minority organizations
Abstract(RO): Comunicările susţinute la simpozionul din acest an, care au generat discuţii vii, pe
care, din păcate, nu le putem reda, le-am reunit în paginile următoare, cu speranţa că
vor trezi acelaşi interes ştiinţific ca şi volumele anterioare. Cele 26 de texte adunate în
volumul al III-lea, aparţin unor colegi prezenţi şi în cele două apariţii anterioare, dar
şi unor autori mai tineri, chiar debutanţi, doctoranzi aflaţi la începutul muncii
sistematice de cercetare. Majoritatea autorilor sunt din România, dar sunt prezente şi
două colege din Republica Moldova (Ludmila Tihonov şi Mariana Ţăranu) şi dl.
Hans-Christian Maner (Universitatea din Mainz), bun cunoscător al perioadei
interbelice din istoria României.
Textele din paginile următoare abordează tematica largă, generoasă a domeniului
propus: partide politice şi minorităţi naţionale. Subiectul este de o mare amploare,
implicând şi abordări anterioare anului 1900, dar necesare pentru înţelegerea
evoluţiilor din veacul XX (chestiunea alterităţii în constituţiile României, subiect
abordat de Florin Abraham sau problema evreiască în a doua jumătate a secolului
XIX, episod tratat de Liviu Brătescu). La acest simpozion, autorii comunicărilor s-au
străduit, şi considerăm că au reuşit, să abordeze relaţiile interetnice, politica diferitelor
partide politice faţă de minorităţile naţionale. Având în vedere specificul
simpozioanelor ştiinţifice nu am urmărit o tratare sistematică a acestui vast domeniu
de cercetare. Astfel, nu toate partidele din România şi nu toate minorităţile naţionale
sunt tratate în volumul de faţă. Considerăm că rezultatele cercetărilor puse în circuitul
ştiinţific prin cele trei volume vor contribui la mai buna cunoaştere a minorităţilor
naţionale din România, a politicii partidelor şi guvernelor din România secolului XX
faţă de acestea, a relaţiilor interetnice. Autorii sunt răspunzători pentru corectitudinea
informaţiilor puse în circulaţie, pentru concluziile propuse. Suntem conştienţi că
textele din prezentul volum sunt inegale atât ca întindere cât şi ca valoare ştiinţifică.
Am apreciat utilă publicarea lor şi în aceste condiţii, pentru că şi de această dată avem
comunicări ce aduc noi date şi informaţii într-un domeniu vitregit până în 1989, dar şi
interpretări, încercări de sinteză, abordări comparatiste şi conceptuale.
De această dată gruparea textelor s-a realizat în ordinea cronologică a perioadei
abordate, indiferent de natura şi problematica studiului.
Interesul statului român şi al principalelor partide politice faţă de problema
minorităţilor este abordat de către Liviu Brătescu (episodul problemei evreieşti din
1867-1868 şi căderea liberalilor radicali de la guvernare), de Florin Abraham care
elaborează un studiu temeinic ce relevă soluţiile găsite de adunările constituante
pentru tratarea minorităţilor naţionale, de Ovidiu Buruiană care se opreşte asupra
atitudinii liberalilor din perioada interbelică faţă de minorităţi. De interes sunt şi noile
informaţii despre lipoveni la 1919, studiaţi de Siguranţă (Alin Spânu) ca şi
consideraţiile Cristinei Ţineghe cu privire la prezenţa problemei minorităţilor în
discursul diplomatic maghiar la Conferinţa Păcii din 1919-1920 sau consideraţiile lui
Horia Bozdoghină privind LANC şi problema minorităţilor.
Perioada interbelică este în centrul demersurilor întreprinse de Hans-Christian
Maner, care abordează chestiunea elitelor şi partidelor politice, de Virgil Pană care
întreprinde o analiză a raporturilor dintre cultele minoritare şi stat, de Dorel Marc
care abordează relaţia majoritari-minoritari în cadrul aplicării reformei agrare din
1921 în Zona Mureşului Superior, de Radu Racoviţan care prezintă opiniile lui
R.W.Seton-Watson faţă de problema minorităţilor.
Un segment important al lucrărilor îl constituie acela consacrat evreilor din
România secolului XX. Şi în acest volum sunt o serie de contribuţii care merită
atenţia cititorului interesat. Astfel, Florin Stan aduce noi mărturii privind atitudinea
unor structuri ale Armatei Române faţă de evrei în anii 1940-1941. Trecând la epoca
postbelică, Nadia Badrus se opreşte la situaţia evreilor din România în anii
comunismului prin intermediul relaţiei „identitate etnică, parcurs biografic, opţiuni
politice", iar Florian Banu încearcă să elucideze măsura în care prezenţa evreilor în
aparatul Securităţii este un mit sau o realitate. La rândul său, Pavel Moraru aduce în
discuţie o serie de aprecieri ale istoriografiei ruse cu privire la prezenţa evreilor în
mişcarea comunistă. Din anii comunismului este şi insolitul caz privind impactul
războiului şi al comunismului asupra unui grup de persoane (români şi sârbi) şi a
conştiinţei lor identitare, prezentat de Miodrag Milin. Acelaşi impact îl are în vedere
şi Costel-Cristian Lazăr care se ocupă de „cazul" episcopului catolic Márton Áron,
urmărit de autorităţile comuniste din România. Structura etnică a nomenclaturii din
Maramureş în anii 1945-1965 a fost analizată cu discernământ de Dorina Orzac.
În volumul de faţă impactul comunismului în Basarabia este prezentat de
Mariana Ţăranu (pentru anii 1940-1941) şi Ludmila Tihonov pentru anii 1944-
1965 (cu privire specială asupra vieţii bisericeşti).
Minoritatea germană constituie subiectul cercetărilor întreprinse de Eugen
Străuţiu (care prezintă organizarea naţional-politică a saşilor din Miercurea Sibiului
în anii 1918-1944), Vasile Ciobanu (consideraţii despre elita politică la 1918-1919),
Daniel Hrenciuc (consideraţii privind situaţia germanilor bucovineni în anii
interbelici) şi Lucian Robu care prezintă aspecte ale propagandei comuniste în
rândurile saşilor, pe baza unui document al P.C.R. din 1965.
De mare interes sunt şi comunicările prezentând tradiţiile şi situaţia actuală a
istroromânilor din Croaţia (Elena Ramona Potoroacă) şi a românilor din Ungaria
(Cristina Dogot) cu o mare bogăţie de informaţie dar şi cu interpretări judicioase, cu
Cuvânt înainte 11
deschideri pentru noi investigaţii. La fel de incitant şi de documentat este studiul cel
mai aproape de actualitate, elaborat de Réka Horváth, despre problematica
autonomiei în optica UDMR (1990-2004).
Această scurtă trecere în revistă a sumarului volumului a urmărit doar să ofere o
imagine generală asupra volumului, să stimuleze interesul eventualului cititor şi să
ofere câteva lămuriri asupra unui proiect de cercetare mai amplu.
În încheiere, mulţumim tuturor colegelor şi colegilor care au participat la
simpozion şi ne-au trimis textele solicitate, pregătite pentru editare. Gratitudinea
noastră se îndreaptă şi spre Departamentul pentru Relaţii Interetnice, cu întregul său
personal, fără al cărui sprijin acest volum nu ar fi apărut.
URL:http://socioumane.ulbsibiu.ro/dep.istorie/cercetare/Texte/Partide%20politice%203.pdf