Reprezentarea politică a minorităţilor naţionale în România The political representation of national minorities in Romania
Lucrarea este compusă din două părţi mari. Prima parte trece în revistă evoluţia aspectelor din legislaţia electorală românească referitoare la minorităţile naţionale, atât la nivelul parlamentului cât şi la nivelul consiliilor locale şi judeţene. În cea de a doua parte sunt prezentate rezultatele obţinute la alegerile parlamentare (1990-2008) şi locale (1996-2008) de organizaţiile celor 19 minorităţi naţionale din România. De-a lungul celor aproape două decenii trecute din 1990, legislaţia electorală românească a suferit modificări pozitive dar şi negative în ceea ce priveşte reprezentarea minorităţilor. Schimbările legislative cu cele mai negative consecinţe pentru minorităţi au fost introducerea (şi ulterior mărirea) pragurilor electorale, şi stabilirea unor standarde duble privind depunerea candidaturilor pentru organizaţiile minorităţilor reprezentate în Parlament şi cele din afara Parlamentului (cu condiţii mult mai dificile pentru categoria cea din urmă). Datorită pragurilor mai ridicate, după alegerile din 2000, minorităţile au dispărut din multe consilii locale şi - cu excepţia maghiarilor şi germanilor - complet din consiliile judeţene. Standardele duble pentru candidatură au atenuat competiţia electorală din interiorul minorităţilor, cimentând monopolul politic al organizaţiilor din Parlament asupra comunităţilor pe care le reprezintă. Dintre aspectele pozitive ale legislaţiei electorale cele mai importante sunt prevederile electorale speciale care facilitează prezenţa minorităţilor în forurile decizionale. În timp ce la nivelul Camerei Deputaţilor reprezentarea minorităţilor este aproape garantată - trebuie atins doar un prag simbolic pentru a obţine un mandat -, la nivelul consiliilor locale acţiunea afirmativă electorală nu este eficientă. Din contră, este vorba de o prevedere prost concepută, care numai că nu este capabilă să contracareze subreprezentarea minorităţilor, ci poate avea chiar efecte adverse, deoarece poate priva minorităţile de mandate pe care le-ar fi obţinut dacă ar fi fost tratate în mod identic cu partidele politice. Având în vedere ineficienţa prevederii speciale, caracterul discriminatoriu al condiţiilor pentru candidatură şi tendinţa negativă în ceea ce priveşte subreprezentarea minorităţilor la nivel local, concluzia studiului este că sistemul românesc de reprezentare al minorităţilor naţionale ar trebui regândit, altfel situaţia minorităţilor se poate agrava şi mai mult.