Reprezentarea localului şi identităţile transnaţionale: cazul germanilor din Hodod (Satu Mare)

Coorganizator: Muzeul Judeţean Satu Mare

Locul: Hodod (Satu Mare)

Durata/Perioada: 2010

Responsabil: Peti Lehel (ISPMN), Szilágyi Levente (Muzeul Judeţean Satu Mare)

Număr participanţi: 2

Descriere: Cercetarea va fi  efectuată de către Peti Lehel (ISPMN) şi Szilágyi Levente (Muzeul Judeţean Satu Mare). Cercetarea face parte dintr-un proiect mai larg, ţinta căruia constă în finalizarea unui film documentar care se va focusa asupra strategiilor identitare ale germanilor din Hodod (Satu Mare). Germanii din Hodod sunt de religie luterană. Comunitate s-a aşezat în Hodod pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. În timp, ei şi-au construit o biserică, şi o şcoala în limba germană. După cel de al Doilea Război Mondial, membrii comunităţii germane au fost nevoiţi să se refugieze în Germania iar cei care au rămas acasă, au fost deportaţi în Rusia. Majoritatea refugiaţilor din Germania nu s-au întors acasă, începând o viaţă nouă în Germania. În timpul comunismului multe familii, dintre cele rămase, au migrat în Arad, unde s-au fost angajat în fabricile oraşului. În aceeaşi perioadă, migraţia în Germania a membrilor comunităţii a continuat. După schimbarea de regim din 1989, majoritatea germanilor s-au mutat în Germania, comunitatea din Hodod ajungând să numere doar 45 persoane. Obiectul cercetării constă în analiza strategiilor identitare şi a atitudinile vis-a-vis de locality/local a germanilor din străinătate, precum şi a atitudinilor membrilor comunităţii rămase în satul natal. Renovarea bisericii luterane în care ceremoniile sunt ţinute numai la fiecare cinci săptămâni, zilele satului (cu ocazia cărora toţi germanii din străinătate se întorc acasă, în satul lor natal), arată faptul că pentru comunitatea germană din Hodod continuă să fie importantă reprezentarea  localului, menţinerea ideii unei comunităţi viabile.