Politici educaţionale şi practici pedagogice în context multilingv. Limbă, identitate, existenţă bi(multi)lingvă

Data: 18-21 iunie 2009

Locul: Casa de studii Jakab Antal, Miercurea-Ciuc (Şumuleu Ciuc)

Organizatori: ISPMN, în colaborare cu Catedra de Ştiinţele Umane a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Umaniste, din cadrul Universităţii Sapientia, Miercurea-Ciuc şi Institutul Lingvistic Szabó T. Attila, Cluj-Napoca.

Conferinţa a fost organizată de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, în colaborare cu Catedra de Ştiinţele Umane a Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Umaniste, din cadrul Universităţii Sapientia, Miercure-Ciuc şi Institutul Lingvistic Szabó T. Attila, Cluj-Napoca.

            Conferinţa a urmărit să aprofundeze, într-un cadru teoretic mai larg, iniţiativa întrunirii ştiinţifice de anul trecut, desfăşurată pe tematica: Politici educaţionale şi practici pedagogice în context multilingv. S-a avut, astfel, în vedere crearea unui cadru de dezbatere interdisciplinar al problematicii bi(multi)lingvismului şi al instrucţiei în limba maternă, acordându-se o atenţie specială cunoaşterii cercetărilor actuale din domeniu. Au fost prezentate şi dezbătute în cadrul discuţiilor de atelier, rezultatele unor proiecte reprezentative, finalizate în acest an (Prezentarea proiectului de traducere a formularelor tipizate bilingve) sau aflate în curs de finalizare (Decizii lingvistice şi momentele existenţiale majore).

            Conferinţa a întrunit aproximativ 60-70 de persoane şi mulţi participanţi, interesaţi de tematica conferinţei. Au fost susţinute 35 de prezentări şi două discuţii de atelier, având ca autori cercetători, cadre universitare, cadre didactice, doctoranzi, inspectori de specialitate.

            Au fost prezenţi cercetători din partea Academiei Maghiare şi Române, cercetători ai Institutului de Cercetare a Problemelor Minorităţilor din Ungaria, lingvişti şi socio-lingvişti din Ucraina Subcarpatică, de la Universitatea din Veszprém, de la Universitatea de Ştiinţe Economice din Helsinki, cadre universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov, Târgu Mureş, Miercurea-Ciuc, inspectori de specialitate şi cadre didactice din Arad, Reşiţa.

            Tematica prezentărilor a acoperit o paletă extrem de largă; s-au discutat aspecte ale predării limbii române ca limbă ne-maternă, dimensiuni ale existenţei bilingve în rândul studenţilor moldoveni care studiază în România, revitalizarea culturală şi lingvistică a romilor vorbitori de limba romani din zona Pilis (Ungaria), aspectele sociolingvistice ale bilingvismului în cazul minorităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică, modelul şcolar al convieţuirii interetnice din Caraş-Severin, aspectele calitative ale exprimării scrise şi orale în limba maternă.

Lucrările conferinţei au fost expuse în limba română şi maghiară, asigurându-se traducere simultană. Dezbaterile s-au centrat pe următoarelor teme majore:

• Politici educaţionale şi competenţa de limbă;
• Dimensiunile bilingvismului (predare-învăţarea limbilor şi obiceiurile de uz);
• Bilingvismul: abordări sociolingvistice şi neurolingvistice;
• Majoritari şi minoritari;
• Educaţia în limba maternă.

Abordările prezentate în lucrări au oferit o perspectivă panoramică, de multe ori critică, asupra unor aspecte cuprinzătoare cum ar fi analiza bilingvismului maghiar-român din perspectiva deciziilor lingvistice şi al obiceiurilor de uz al limbilor sau prezentarea modului de monitorizare a implementării Cartei Europene a Limbilor Regionale şi Minoritare în România. Studiile de tip „holistic" au fost întregite de abordările analitice ale unui subcomponent al existenţei bilingve (prin prezentarea aspectelor referitoare la schimbarea de cod lingvistic, la formele bilingvismului instituţional maghiar-român, la rolul limbii a doua în însuşirea limbii a treia), dar şi de reflecţii cu caracter tehnic şi organizatoric (prin prezentarea modalităţilor de realizare a educaţiei interculturale).

            Trebuie remarcat faptul că una din dimensiunile noi ale acestei întruniri a fost reprezentată de ponderea accentuată a cercetărilor empirice, a studiilor constatative efectuate pe un eşantion reprezentativ al populaţiei maghiare din România (vezi cercetările efectuate de către ISPMN). În timp ce sesiunea precedentă creiona nevoia unor imagini obiective, cuprinzătoare, aceste date reprezintă un prin răspuns orientativ, indispensabil pentru o analiză critică şi constructivă.

            Lucrările şi dezbaterile acestei întruniri au oferit participanţilor:

• prezentare analitică a formelor de manifestare a bilingvismului şi identificarea intensităţii caracterului substractiv al bilingvismului în cazul populaţiei maghiare din România;
• iniţiere în politici educaţionale şi de limbă;

• reflecţii asupra drepturilor de limbă în contextul globalizării;
• repere de structurare al predării limbii române în instituţiile cu predare în limba maghiară prin raportare la cele trei forme fundamentale ale bilingvismului maghiar-român;
• prezentare selectivă a situaţiei socio-culturale şi lingvistice a minorităţilor din judeţul Caraş-Severin, Arad, respectiv a romilor vorbitori de limba romani.