OKTATÁSI MONITOR I. Kisebbségi jogok a romániai magyar nyelvű oktatásban
Studiul oferă o evaluare a educației în limba maghiară din România. Folosind date primare despre unități educaționale colectate în perioada mai - iulie 2024 de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN), Institutul Bálványos și Transylvania Inquiry – cu sprijinul Institutului „Tom Lantos” și al Institutului de Politici Publice din Sfântu Gheorghe – studiul analizează principalele dimensiuni ale educației minoritare: infrastructura educațională, utilizarea limbii în activitățile extracurriculare, peisajul lingvistic și inegalitățile de acces la oportunitățile educaționale. Datele suplimentare au fost extrase din baza de date educațională SIIIR, rezultatele oficiale ale examenelor și cercetări anterioare privind programele școlare și conținutul intercultural. Studiul analizează situația învățământului în limba maghiară în contextul evoluției cadrului juridic și instituțional din România, în special prevederile Legii nr. 1/2011 și ale Legii nr. 198/2023 privind educația, care recunosc dreptul la educația în limba maternă și la utilizarea limbii maghiare în diferite contexte extracurriculare. Deși după 2019 s-au înregistrat progrese semnificative, în special în ceea ce privește dotarea sălilor, rezultatele empirice evidențiază în continuare disparități în infrastructură și servicii auxiliare, acces limitat la activități extracurriculare și asimetrii majore în utilizarea limbii în școlile mixte (româno–maghiare). Studiul relevă, de asemenea, rate disproporționat de mari de abandon școlar în rândul elevilor vorbitori de limbă maghiară în patru etape educaționale critice, înainte de absolvirea gimnaziului și liceului și în cele două perioade de examinare. Acestea din urmă sunt strâns legate de performanțele mai slabe ale elevilor maghiari la examenele de limbă română. În ansamblu, raportul susține că egalitatea nu poate fi garantată doar prin dispoziții legale. Implementarea eficientă, monitorizarea inegalităților intra-instituționale și o implicare mai amplă a actorilor minoritari în procesul decizional sunt esențiale pentru realizarea dreptului la o educație echitabilă și de calitate pentru maghiarii din România.