Kisebbség – társadalomszerkezet – kétnyelvűség
Studiul de faţă abordează structura socială a minorităţii maghiare din România din perspectiva bilingvismului minoritar, respectiv a practicilor uzului de limbă. Prezintă în mod sumar principalele caracteristici ale structurii sociale minoritare în contextul trecutului apropiat, precum şi a tendinţelor preconizate în prognoze. Bazându-se pe datele unei cercetări empirice derulate de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţii Naţionale în anul 2008, analizează competenţele lingvistice ale diferitelor categorii ocupaţionale, în raport cu limba de studiu, cu diferite interpretări ale „afirmării", şi cu limba comunicării la locul de muncă. Având în vedere faptul că situaţia maghiarilor pe piaţa forţei de muncă este influenţată nu numai de competenţele lingvistice în limba statului, ci şi de alţi factori (structurali, culturali, simbolici) se poate conchide că structura socială minoritară poate fi rectificată prin educaţie şi prin acumularea capitalului social şi cultural în procesul de învăţământ. Nivelul ridicat al
cunoaşterii limbii statului reprezintă fără îndoială un gen specific al capitalului cultural, în împrejurimile minoritare acesta fiind chiar foarte important, dar reprezintă numai unul dintre aceste genuri. Prin urmare, lucrarea aşează bine cunoscutul clişeu al maghiarilor - „Copilul să studieze în limba română pentru a se putea afirma mai bine" - într-o viziune critică şi totodată mai nuanţată, în raport cu părerile cotidiene.