Dinamici identitare şi forme de integrare la turcii şi tătarii din România

 

Data: 16 octombrie 2009

Locul: Hotel Voila, Constanţa

Organizatori: ISPMN, Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din Cluj-Napoca

În ziua de 16 octombrie a avut loc la Constanţa conferinţa cu tema Dinamici identitare şi forme de integrare la turcii şi tătarii din România, organizată de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice din Cluj. Au participat istorici şi cercetători din Bucureşti, Cluj şi Constanţa, profesori de la Universitatea Ovidius - Constanţa, reprezentanţi ai Uniunii Democrate Turce şi ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, jurnalişti. Manifestarea s-a desfăşurat sub auspiciile Alianţei civilizaţiilor, iniţiativă a ONU la care participă şi România alături de alte aproape 100 state din lume, care îşi propune să contribuie la intensificarea dialogului între culturi şi religii.

Conferinţa a propus o incursiune iniţială în dezbaterea legată de modelele de integrare ale minorităţilor naţionale, în contextul revitalizării conceptelor de multiculturalism şi interculturalitate. S-a pornit de la ideea că formele de integrare sunt strâns legate de dimensiunile identităţii. Pentru comunităţile turce şi tătare, religia, etnicitatea şi regiunea reprezintă dimensiuni relevante în definirea şi asumarea identităţii. Prin prezenta întâlnire am dorit să descriem şi să evaluăm practicile instituţionale şi cotidiene - religioase şi laice, trecute şi prezente - care dau contur vieţii comunitare. Pentru că viaţa comunitară cuprinde practici de integrare, iar integrarea înseamnă încorporarea în grupuri sociale şi în instituţii, scopul principal al conferinţei a fost circumscrierea şi investigarea modului în care indivizii se integrează în societate. Am abordat practicile de integrare într-un registru larg disciplinar şi tematic. De aceea comunicările din cadrul conferinţei s-au situat în diferite domenii disciplinare: istorie, sociologie, antropologie socială şi culturală, etnografie şi lingvistică. Conferinţa, prin caracterul ei general, şi-a însuşit şi responsabilitatea de a promova cunoştinţele despre musulmanii din România, o comunitate relativ ignorată atât în spaţiul public cât şi în cel academic.

            Au fost prezentate şi comentate pe parcursul conferinţei lucrări pe teme de istorie, lingvistică şi specificităţi culturale ale comunităţilor turce şi tătare din România, după cum urmează:

            - Dl. profesor Tasin Gemil, fost deputat, fost ambasador, actualmente directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central - Asiatice de pe lângă Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, a prezentat o comunicare în care a susţinut teza unui mileniu de istorie a populaţiei turco-tătare pe teritoriul României, venind cu argumente în acest sens.

            - Dl. profesor Agiemin Baubec, de la Universitatea Bucureşti, a prezentat tabloul lingvistic divers al comunităţii în lucrarea Graiurile turceşti şi tăreşti din România.

            - Doamna profesor Neriman Hasan, de la Universitatea Ovidius, a vorbit despre interferenţe lingvistice şi culturale româno-turce la comunităţile turce din România, subliniind rolul publicaţiilor bilingve în promovarea conexiunilor şi a dialogului între comunităţi.

            - Dl. profesor Ekrem Gafar a schiţat o istorie a învăţământului în limbile turcă şi tătară în Dobrogea, subliniind tradiţiile vechi şi bogate ale acestuia şi elementele de continuitate care se manifestă în educaţie până în zilele noastre.

            - Doamna profesor Ana Maria Munteanu, conferenţiar la Universitatea Ovidius, Facultatea de Jurnalism, a vorbit despre necesitatea de a implica mai mult tineretul în dezbaterile despre identitate şi integrare; în opinia sa, suntem într-un moment în care este necesară o redefinire a rolului minorităţilor, a identităţilor, iar tinerii trebuie ajutaţi să îşi fundamenteze viitorul pe nişte valori autentice, evitând un cosmopolitism facil.

            - Dl. Genan Bolat, om de cultură şi jurnalist tătar, a vorbit despre începuturile UDTTMR, istoria activităţilor culturale şi editoriale ale organizaţiei, despre primele contacte cu tătarii din Crimeea, Ucraina, de după 1989.

            - D-ra Şeila Suliman, de la Ministerul Culturii, Compartimentul Interculturalitate, a vorbit despre politicile culturale promovate de către minister, posibilităţi de finanţare şi câteva teme de proiecte legate de istoria şi cultura turcilor şi tătarilor care vor fi avute în vedere anul viitor.

            - Dl. Constantin Gătin, de la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie, a prezentat concluziile unui studiu despre romii turci/musulmani, comunitate despre care se ştiu foarte puţine lucruri. S-a pornit de la cazul romilor turci din Babadag.

- Dl. Gyula Kozák, cercetător al Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a prezentat rezultatele unei recente cercetări pe care a realizat-o în Dobrogea, cu tema Dinamici identitare şi forme de integrare la turcii şi tătarii din România, care a dat şi titlul manifestării.

Lucrările s-au încheiat cu o masă rotundă despre conceptul de „euro - islam", un islam adaptat vremurilor moderne, societăţii de tip occidental. Pe parcursul discuţiilor organizatorii au propus proiecte de colaborare prin care, în anii viitori, tinerii ar putea fi implicaţi mai activ în astfel de cercetări şi manifestări şi care vor completa sau actualiza cunoaşterea despre aceste comunităţi etno-culturale.