ISPMN - Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale

Könczei Csongor - Publicaţii

Cărţi:

Könczei Csongor: A kalotaszegi cigányzenészek társadalmi és kulturális hálózatáról (Relaţiile sociale şi culturale ale muzicienilor romi din zona Călata), Editura Asociaţiei Etnografice Kriza János, Cluj-Napoca 2011.

Csongor Könczei: On the Social and Cultural Network of the Gypsy Musicians of Kalotaszeg, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2012.

Cărţi / volume cu mai mulţi autori:

Könczei Ádám – Könczei Csongor: Táncház. Írások az erdélyi táncház vonzásköréből (Studii despre casa dansului popular ardelean), Editura Asociaţiei Etnografice Kriza János, Cluj-Napoca 2004.

Editare volume:

Könczei Csongor (ed.): Bogáncs 25. A kolozsvári Bogáncs Néptáncegyüttes fennállásának 25. évfordulója alkalmából kiadott emlékkönyv (Bogáncs 25. Volum aniversar cu prilejul împlinirii a 25 de ani de activitate a Ansamblului de Dans Popular Bogáncs), Editura Művelődés, Cluj-Napoca 2010.

Könczei Csongor (ed.): Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei), Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale – Editura Kriterion, Cluj-Napoca 2010.

Könczei Csongor (ed.): Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale – Editura Kriterion, Cluj-Napoca 2010.

Könczei Csongor (ed.): Zurboló 20. A kolozsvári Zurboló Táncegyüttes fennállásának 20. évfordulója allkalmából kiadott fényképalbum. (Zurboló 20. Album aniversar cu prilejul împlinirii a 20 de ani de activitate a Ansamblului de Dans Zurboló), Editura Művelődés, Cluj-Napoca 2013.

Könczei Csongor (ed.): Etnicitate şi economie, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România (editat de ISPMN) 2013/47.

Könczei Csongor (ed.): Néptánc (Dansuri populare), Suport de curs editat de către Asociaţia de dans popular al maghiarilor din România, Sfântu Gheorghe 2014.

Könczei Csongor (ed.): Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón II. (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II.), Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2014.

Könczei Csongor (ed.): Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II., Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2015.

Könczei Csongor (ed.): A 40 éves kolozsvári táncház sajtókronológiája I. (1977–1990) [Cronologia presei referitoare la cei 40 de ani ai casei dansului din Cluj I. (1977–1990)] Editura Asociaţiei Etnografice Kriza János, Cluj-Napoca 2017.

Könczei Csongor (ed.): A 40 éves kolozsvári táncház sajtókronológiája II. (1990–2017) [Cronologia presei referitoare la cei 40 de ani ai casei dansului din Cluj II. (1990–2017)] Editura Asociaţiei Etnografice Kriza János, Cluj-Napoca 2018.

Articole în cărţi şi reviste:

Generáció- és stílusváltás a kalotaszegi cigányzenész családoknál (Schimb de generaţie şi stil în familiile de muzicanţi romi din zona Călata) – în revista Művelődés 1997/2. 34–37.

A kolozsvári civilszervezetek mulatsága – esettanulmány a kolozsvári „multikulturális” táncházról (Studiu de caz despre casa de dans popular „multicultural”) – în revista Művelődés 1999/5. 4–5.

Az átmeneti vidék fogalmának körülírhatatlanságáról (Despre problematica spaţiului de tranziţie) – în revista Echinox 1999/7–8–9. 39.

A regionális identitástudat határ(talanság) képzetei. Az átmeneti vidék fogalmának körülírhatatlanságáról (continuare) (Concepţii ale limitelor în identitatea regională. Despre problematica spaţiului de tranziţie) – în revista Echinox 1999/10–11–12. 38–39.

Táncoló muzsikusok (Muzicanţi dansatori) – în revista Művelődés 2000/1. 14–16.

A nonprofit profitja és az etnicitás (Profitul nonprofitului şi etnicitatea) – în revista Művelődés 2000/4. 9.

A zenei és táncbeli improvizációk összefüggéséről (Táncoló muzsikusok) (Relaţii între improvizaţii de muzică şi dans – Muzicanţi dansatori) – în volumul Czégényi Dóra – Keszeg Vilmos (ed.): Anuarul Asociaţiei Etnografice Kriza János Nr. 8., editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2000. 294–300.

A táncház kulturális paradoxonjai (Paradoxurile culturale ale mişcării de tip revival a Caselor de Dansuri Populare) – în revista Művelődés 2002/2. 18–20.

A regionális identitástudat határ(talanság) képzetei. Az átmeneti vidék fogalmának körülírhatatlanságáról (Concepţii ale limitelor în identitatea regională. Despre problematica spaţiului de tranziţie) – în volumul Szabó Á. Töhötöm (ed.): Amprente. Tineri cercetători despre cultura populară, editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2002. 7–28.

Néhány gondolat a kalotaszegi cigánymuzsikusok mobilitásának változásairól (Câteva gânduri asupra schimbării mobilităţii muzicanţilor romi din Zona Călata) – în volumul Szabó Á. Töhötöm (ed.): Amprente 2. Tineri cercetători despre cultura populară, editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2003. 127–133.

Generáció- és stílusváltás a kalotaszegi cigányzenész családoknál (Schimb de generaţie şi stil în familiile de muzicanţi romi din zona Călata) – în Antologia revistei Művelődés (1995-1998), Cluj-Napoca 2003. 112–114.

Amikor a nép táncol, akkor néptáncol? Gondolatok a hagyományos tánckultúra jelenkori változásairól (Câteva gânduri asupra schimbării dansului popular în zilele noastre) – în volumul Szabó Á. Töhötöm (ed.): Amprente 3. Tineri cercetători despre cultura populară, editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2004. 126–133.

Az aranyosszéki tánckultúráról, mint egy lehetséges táncdialektusról (Despre dansuri populare maghiare din zona Arieşului) – în revista Művelődés 2005/10. 13–16.

Az aranyosszéki tánckultúráról, mint egy lehetséges táncdialektusról (Despre dansuri populare maghiare din zona Arieşului) – în volumul Keszeg Vilmos – Szabó Zsolt (ed.): Aranyos-vidék magyarsága (Studii despre maghiarii din Zona Arieşului), Editura Kriterion, Cluj-Napoca 2006. 200–204.

A kalotaszegi cigánymuzsikusok táncalkotó és -alakító szerepének vizsgálatáról. Szempontok az erdélyi hagyományőrző cigányzenészek tánctudásának kutatásához (Despre rolul muzicanţilor rromi din zona Călata în procesul de creare şi interpretare a dansului popular. Aspecte de cercetare a cunoştinţelor de dans ale muzicanţilor romi din Transilvania) – în volumul Ilyés Sándor – Pozsony Ferenc (ed.): Anuarul Asociaţiei Etnografice Kriza János Nr. 15., editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2007. 191–201.

A kalotaszegi cigánymuzsikusok táncalkotó és -alakító szerepének vizsgálatáról. Szempontok az erdélyi hagyományőrző cigányzenészek tánctudásának kutatásához (Despre rolul muzicanţilor romi din zona Călata în procesul de creare şi interpretare a dansului popular. Aspecte de cercetare a cunoştinţelor de dans ale muzicanţilor romi din Transilvania) – în volumul Barna Gábor – Csonka–Takács Eszter – Varga Sándor (ed.): Tánchagyomány: átadás és átvétel / Dance: Tradition and Transmission, editat de Catedra de Etnografie şi Antropologie Culturală a Universităţii din Szeged, Szeged 2007. 33–41.

Egy pusztuló régió nyomában. Avagy szórványosodásnak tekinthető az elnéptelenedés folyamata? (Pe urmele unei regiuni în dispariţie. Este diaspora sinonimă cu procesul depopulării?) – în volumul Harbula Hajnalka – Magyari-Vincze Enikő (ed.): ANTHROPO Lenyomatok. Amprente. Imprints. Editura EFES, Cluj-Napoca 2008. 69–87.

A magyar népzenekutatás falusi cigánymuzsikusa (Muzicantul rom din spaţiul rural în etnomuzicologia maghiară) – în revista Korunk 2009/5. 31–36.

Javaslat a romániai magyar intézményesített felsőfokú táncművészeti oktatás bevezetésére (Recomandări privind introducerea în curriculumul educaţional a învăţământului de specialitate (arta mişcării si a dansului) în limba maternă) – în revista Művelődés 2009/9. 12–17.

http://www.muvelodes.ro/index.php/Cikk?id=824

De la Kodoba la Codoba. Despre schimbarea identităţii etnice secundare într-o familie de muzicanţi romi dintr-un sat din Câmpia Transilvaniei – Studii de atelier. Cercetarea Minorităţilor naţionale din România (editat de ISPMN) 2009/25.

Ki számít kalotaszeginek? Egy néprajzi tájegység és a hozzá fűződő regionális identitástudat alakulásának történeti áttekintése (O prezentare istorică a unei regiuni etnografice şi a identităţii regionale – Călata) – în volumul Ilyés Sándor – Jakab Albert Zsolt – Szabó Á. Töhötöm (ed.): Anuarul Asociaţiei Etnografice Kriza János Nr. 17., editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2009. 9–26.

Generáció- és stílusváltás a kalotaszegi cigányzenész családoknál (Schimb de generaţie şi stil în familiile de muzicanţi romi din zona Călata) – în revista AmaroDrom (o revista romă din Ungaria), numărul din decembrie 2009 – ianuarie 2010. 36–40.

A „nevenincs” muzsikusok. A kalotaszegi cigányzenészek 20. századi működésének történeti áttekintése (avagy szakirodalmi forráshiány a kalotaszegi cigányzenészek 20. századi működéséről: hogyan nem írtak a kalotaszegi cigányzenészekről?) (Muzicanţii „anonimi”. Privire asupra istoricului activităţii şi funcţionării muzicanţilor romi din zona etnografică Călata în secolul 20) – în volumul Deáky Zita – Nagy Pál (ed.): A cigány kultúra történeti és néprajzi kutatása a Kárpát-medencében (Cercetările etnografice şi istorice despre cultura romilor din Bazinul Carpatin), editat de Asociaţia Etnografică Maghiară din Budapesta şi Universitatea Szent István din Gödöllő, Ungaria, Budapesta – Gödöllő 2010. 41–65.

Táncház / Casa dansului popular – articol tematic în Enciclopedia Maghiară din România – (29 octombrie 2010)

Muzsika a „kettős periférián”. A zenészstátus és az identitás kérdése az ezredforduló kalotaszegi cigánymuzsikusainak körében (Muzica în „dubla periferie”. Despre problematica identităţii şi a statutului de muzicant în comunitatea muzicanţilor romi din zona Călata la cumpăna dintre milenii) – în volumul Bali János – Báti Anikó – Kiss Réka (ed.): Inde Aurum – Inde Vinum – Inde Salutem. Paládi-Kovács Attila 70. születésnapjára (Aniversarea de 70 de ani a lui Paládi-Kovács Attila), editat de Catedra de Etnografie a Facultăţii de Litere al Universităţii Eötvös Lóránd şi Institutul Etnologic al Academiei de Ştiinţe a Ungariei, Budapesta 2010. 421–428.

Előszó (Prefaţă) – în volumul Könczei Csongor (ed.): Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei). Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale – Editura Kriterion, Cluj-Napoca 2010. 7–9.

Javaslat a romániai magyar intézményesített táncművészeti oktatás bevezetésére (Propunere pentru instituţionalizarea învăţământului superior coregrafic maghiar din România) – în volumul Könczei Csongor (ed.): Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei). Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale – Editura Kriterion, Cluj-Napoca 2010. 51–66.

Prefaţă – în volumul Könczei Csongor (ed.): Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei. Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale – Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2010: 7–9.

Propunere pentru instituţionalizarea învăţământului superior coregrafic maghiar din România – în volumul Könczei Csongor (ed.): Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei. Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale – Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2010: 53–71.

Húsz éves a Kriza János Néprajzi Társaság (Societatea Etnografică „Kriza János“ la douăzeci de ani) – în revista Korunk 2011/3. 3–16.

A 35 éves erdélyi táncház rövid történeti áttekintése (Scurt istoric al mişcării de tip revival a Caselor de Dansuri Populare din Transilvania) – în volumul Halmos Béla – Hoppál Mihály – Halák Emese (ed.): „Meg kell a búzának érni”. A magyar táncházmozgalom 40 éve (40 de ani de mişcare Táncház), Budapesta 2012: 139–144.

Művészeti szakoktatás avagy műkedvelő hagyományőrzés? Helyzetkép a romániai magyar iskolai néptáncoktatásról (Formare profesională artistică sau păstrarea tradiţiilor? Date privind predarea dansului popular în şcolile maghiare din România) – în volumul Bolvári-Takács Gábor – Fügedi János – Mizerák Katalin – Németh András (ed.): A hagyományos tánckultúra metamorfozisa a 20. században (Metamorfoza culturii dansului tradiţional în secolul al XX-lea), Budapesta 2012: 81–96.

Despre etnicitate şi economie din perspectiva unui „muzicant” – Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România (editat de ISPMN) 2013/47. 5–6.

Előszó (Prefaţă) – în volumul Könczei Csongor (ed.): Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón II. (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II.), Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2014. 9–10.

A színpadi táncművészet hatása a hagyományos tánckultúrára, avagy „etno-táncmesterek” működése az ezredforduló erdélyi falvaiban. (Influenţele artei scenice în cultura tradiţională de dans. Activitatea instructorilor de dans „etno” în mediul tradiţional rural din Transilvania la întorsătura mileniului) – în volumul Könczei Csongor (ed.): Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón II. (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II.), Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2014. 129–137.

A 35 éves erdélyi táncház rövid történeti áttekintése (Scurt istoric al mişcării de tip revival a Caselor de Dansuri Populare din Transilvania) – în volumul Könczei Csongor (ed.): Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón II. (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II.), Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2014. 181–189.

Hogyan lett a Kodobákból Codoba? Másodlagos identitásváltások egy mezőségi cigánymuzsikus családnál. (De la Kodoba la Codoba. Despre schimbarea identităţii etnice secundare într-o familie de muzicanţi romi dintr-un sat din Câmpia Transilvaniei) – în volumul Schiller Katalin – Tóth-Kirzsa Fruzsina (ed.): Mwomboko. Köszöntő kötet Sárkány Mihály 70. születésnapjára (carte în onoarea împlinirii a 70 de ani ai conf. universitar dr. Mihály Sárkány), Budapesta 2014: 237–259.

Egy mérai cigánymuzsikus, Berki Ferenc „Árus” portréja (Ferenc Berki „Árus” – Portretul unui muzicant de etnie romă din satul Mera) – în volumul Jakab Albert Zsolt – Kinda István (ed.): Aranykapu. Tanulmányok Pozsony Ferenc tiszteletére. (Poarta de aur. Studii în onoarea lui Ferenc Pozsony), editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2015: 841–846.

A színpadi táncművészet hatása a hagyományos tánckultúrára, avagy „etno-táncmesterek” működése az ezredforduló erdélyi falvaiban. (Influenţele artei scenice în cultura tradiţională de dans. Activitatea instructorilor de dans „etno” în mediul tradiţional rural din Transilvania la întorsătura mileniului) – în volumul Barna Gábor – Keszeg Vilmos (ed.): Patrimónium és társadalom a 20. században. (Patrimoniu şi societate în secolul al XX-lea), editat de Asociaţia Etnografică Kriza János şi Asociaţia Internaţională de Hungarologie, Cluj-Napoca – Budapesta, 2015: 327–333.

Prefaţă – în volumul Könczei Csongor (ed.): Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II., Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2015. 9–10.

Influenţa dansului scenic asupra culturii dansului popular tradiţional – activitatea „maeştrilor dansului popular” în satele transilvănene de la cumpăna dintre secole – în volumul Könczei Csongor (ed.): Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II., Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2015. 135–145.

Fenomenul táncház („casa dansului popular”) în Transilvania la 35 de ani – o trecere în revistă succintă din punct de vedere istoric – în volumul Könczei Csongor (ed.): Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei II., Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca 2015. 191–200.

A székiek, a koreográfus, a helytörténészek, a kultúrpolitika és a többiek… Gondolatok a kolozsvári Posta mögötti táncolás jelenkori eseményeiről. (Sicanii, coregraful, istoricii locali, politica culturală și ceilalți… Gânduri despre evenimentele de dans din spatele Poștei Centrale din Cluj) – în volumul Jakab Albert Zsolt – Vajda András (ed.): Aranyhíd. Tanulmányok Keszeg Vilmos tiszteletére. (Podul de aur. Studii în onoarea lui Vilmos Keszeg), editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca 2017. 507–516.

„Rakja a sapkájába, erre a célra megfelel az is…” Hétköznapi „magyar irredentizmus” a két világháború közötti Erdélyben. („Puneți-le în șapcă, pentru asta o fi bună și aia…” „Iredentism maghiar” cotidian în Transilvania interbelică) – în volumul Jakab Albert Zsolt – Peti Lehel (ed.): Aranymadár. Tanulmányok Tánczos Vilmos tiszteletére. (Pasăre de aur. Studii în onoarea lui Vilmos Tánczos), editat de Asociaţia Etnografică Kriza János, Cluj-Napoca, 2019: 455–467.

Recenzii:

Néptánc kislexikon (Lexicon de dans popular) – recenzie în cotidianul Szabadság 1998/90. 5.

Sárosi Bálint: A hangszeres magyar népzene (Sárosi Bálint: Muzica populară maghiară instrumentală) – recenzie în revista Nyelv és Irodalomtudományi Közlemények LXII., Cluj 2000.

Vadászok a rezervátumban („Az erdőn túl” című filmről) (Vânători în rezervaţie. Despre filmul Dincolo de pădure) – recenzie în Caietele Tranziţiei 2–3./1998–1999. 237.

Néprajzi Értesítő – Annales Musei Ethnographiae – LXXX. Budapesta 1998. – recenzie în revista Ethnographia 1999/110/2. 494–495.

Martin György: Mátyás István „Mundruc”. Egy kalotaszegi táncos egyéniségvizsgálata (Martin György: Mátyás István „Mundruc”. Studii despre un dansator din zona Călata) – recenzie în revista Könyvesház 2005/1–2. 73–74.

Könczei Csilla: Jegyzetek a Lábán–táncjelírásról (Könczei Csilla: Introducere în notaţia de dans Laban) – recenzie în revista Könyvesház 2005/1–2. 74–75.

De vajon ez mind Mezőség? (Un volum etnografic exhaustiv despre Câmpia Transilvaniei) – recenzie în revista Erdélyi Múzeum 2011/2. 192–197.

„A gyűjtés nem lehet öncélú.” A Kallós-Archívum sorozat 2013 decemberében kiadott 20 lemezéről (Culegerea nu poate fi doar pentru sine. Despre colecţia de discuri „Kallós Archívum”) – recenzie în revista Művelődés 2014/2. 18–19.

„Vasalva! Egy a, kettő, három…” (Despre dansul boriţa) – recenzie în revista Erdélyi Múzeum 2014/1. 173–177.

Contribuţii la redactare cărţi:

Előszó (Introducere) – în volumul Jánosi József: Dansuri din judeţul Covasna, Sfântu-Gheorghe 2004. 5–6. (Am şi lectorat cartea.)

Könczei Csilla: Táncelméleti írások. Writings in Dance Theory. (1987–2002) (Studii despre teoriile dansului 1987–2002) – Cluj-Kolozsvár, 2007 (Am lectorat cartea.)

Alte publicaţii:

A Zurboló Táncház – másfél év a huszonötből (Casa dansului popular Zurboló – un an şi jumătate din cei douăzeci şi cinci) – în revista Művelődés 2002/2. 10–11.

Értékekről és értékelésekről. Nyílt levél András Mihálynak, a Romániai Magyar Táncszövetség elnökének (Despre valori şi evaluări. Scrisoare deschisă adresată d-lui András Mihály, preşedinte al Uniunii Coreografilor Maghiar din România) – în revista Művelődés 2003/12. 20–21.

A szakma becsülete. Helyzetkép az erdélyi magyar (nép)táncművészetről (Onoarea profesiei – Prezentarea situaţiei artei dansului popular maghiar din Ardeal) – în revista A Hét 2004/33–34. 18.

Fodor Sándor Netti – în revista Művelődés 2005/2. 13–14.

Fodor Sándor Netti – în revista Kalotaszeg 2005/1. 9–10.

Táncos (ellen)pontok ([Contra]ponturi de dans) – în revista Művelődés 2006/4. 16–17.

A félreértés elkerülése végett (Pentru înlăturarea confuziei) – în revista Művelődés 2006/5. 22–23.

Táncos (ellen)pontok II. ([Contra]ponturi de dans II.) – în revista Művelődés 2006/5. 23–24.

A -talanság állapotában (În condiţie de in-) în (16 octombrie 2006)

Táncos (ellen)pontok III. ([Contra]ponturi de dans III.) – în revista Művelődés 2006/10. 16–18.

A „nagyok” árnyékában (În umbra celor „mari”) – în http://ahet.ro/szinhaz/kritika/a-nagyok-arnyekaban.-matyas-istvan-mundruc-490-88.html (16 noiembrie 2006)

A 30 éves kolozsvári táncházról (Despre aniversarea celui de al 30-lea de an de la înfiinţarea casei dansului popular clujean) – în revista Művelődés 2007/3. 27–30.

A 30 éves kolozsvári táncházról II. (Despre aniversarea celui de al 30-lea de an de la înfiinţarea casei dansului popular clujean, partea doua) – în revista Művelődés 2007/4. 9–12.

Néhány gondolat a zagyvaság térnyerése ellen (Câteva gânduri împotriva confuziei) – în revista Művelődés 2007/4. 13–15. –

A Nagy-Falusi cccultúrélet. Állást hirdettek a lassú brácsásnak (Viaţa culturală dintr-un „Sat Mare”. A fost anunţat un post pentru „bracistul” lent…) (10 martie 2008)

A szakma becsülete. Helyzetkép az erdélyi magyar (nép)táncművészetről (Onoarea profesiei – Prezentarea situaţiei artei dansului popular maghiar din Ardeal) – în revista Civilfórum (Forum Civic) 2008/2. 24–26.

Egy honlap margójára (Pe marginea unei site) (8 octombrie 2008)

Keleti sor(s)szám (Număr/soartă de est) (24 februarie 2009)

Ki a paraszt? (21 mai 2009)

Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei) – în revista Művelődés 2009/9. 3.

Adjátok vissza. „Magyaros” táncház? (Daţi înapoi. Casa Dansului Popular „Maghiar”?) – în: (9 septembrie 2009)

„Magyaros” táncház? (Casa Dansului Popular „Maghiar”?) – în revista Folkmagazin 2009/5. 6–7.

A moldvai csángómagyarok táncalkalmai (Ocaziile de joc ale ceangăilor din Moldova). – Tálas Ágnes Judit (ed.): Moldvai táncok – Klézse, Somoska (Dansuri din Moldova – Cleja, Şomuşca) – studiu de etnocoreologie într-un suport educaţional pe DVD editat de Casa Tradiţiilor din Budapesta

Berki Ferenc „Árus” – DVD, Ansamblul de Dansuri Trei Scaune – Fundația Lajtha László, Sfântu Gheorghe, 2009.

Szuvasok. Egy csavaros kémény nekrológja (15 februarie 2010)

Jó hogy van. (Ada)LÉK az anyanyelvű szakoktatáson (17 august 2010)

Rossz hogy nincs. (Ada)LÉK az anyanyelvű szakoktatáson 2. (13 decembrie 2010)

Az erdélyi magyar táncművészet és tánctudomány az ezredfordulón (Coregrafia şi etnocoreologia maghiară din Transilvania în mileniul trei) – în revista Folkmagazin 2011/1. 35.

Félidőben – (14 februarie 2012)

A lépcsőház – (23 februarie 2012)

Jézuska – (7 martie 2012)

A Student resti – (15 martie 2012)

Bograncs – (6 aprilie 2012)

Hát a tévémacival mi volt a baj? (26 aprilie 2012)

Aki másnak választás - (6 iunie 2012)

A lovát ugrató, szemléletformáló napsugár... – (2 noiembrie 2012)

Írás egy kisdoboz legóért – (29 noiembrie 2012)

A valakik és a senkik: válaszféle Stefano Bottoninak – (7 ianuarie 2013)

Szülőföldön. És magyarul – (5 aprilie 2013)

Nihil (A tánc világnapjára) – (29 aprilie 2013)

Ide nézz a figurára! (Meg a pártom logójára…) – (24 mai 2013)

A helyi elem – (9 septembrie 2013)

„Áfist” láttam – (8 noiembrie 2013)

A magyarpalatkai bandáról (Despre taraful din Pălatca) – în revista Folkmagazin 2013/5. 21. –

Rendszeren belül, rendszeren kívül, rendszertelenül… (În sistem, în afara sistemului, fără sistem…) – în revista Korunk 2014/1. 85–89.

Roots in Our Moves. Folclor muzical-coregrafic din Transilvania și Sălaj – caietul informativ ale discurilor 19–30 – Asociația de Dans Popular al Maghiarilor din România, Sfântu Gheorghe 2016: 5–40.

Fodor Sándor „Netti” (1922–2004) – în revista Folkmagazin 2019/2. 18–19.

Interviuri apărute:

Fülöp Noémi: Béna lesz mindenki húsz év múlva? – (30 aprilie 2008)

Fekete Réka: Bátyám útján indultam el. Könczei Csongor az Üsztürü zenekarban kezdte (Am pornit pe calea fratelui meu. Csongor Könczei a început în taraful Üsztürü) – In: Fekete Réka: Táncbeszéd (Discurs de dans), Sfântu Gheorghe 2010: 33–34.

Gál László: Könczei Csongor: a néptáncot már nem lehet „visszahozni” – (7 decembrie 2012)

Dáné Tibor Kálmán: „A régi táncházak kis közösségek alkalmai voltak”. Beszélgetés Könczei Csongorral, a harmincéves Bogáncs néptáncegyüttes vezetőjével („Casele de dansuri populare vechi erau ocazii pentru comunitățile mici”. Conversație cu Csongor Könczei, conducătorul ansamblului de dansuri populare Bogáncs) – în revista Művelődés 2015/5. 4–8.

Tasi Annabella: Miért van szükség néptáncművészeti szakra Erdélyben? – (25 februarie 2019)

Kiss Judit: Táncolni kell tanítani, a színpadi szerepeltetés másodlagos. – în cotidianul Krónika 2020/49: 16.

Scenarii de filme documentare:

A Bogáncsból nőtt ki… Táncdokumentumfilm a 30 éves kolozsvári Bogáncs Néptáncegyüttesről. (A crescut din scai (‘bogáncs’)… Film documentar de dans despre Ansamblul Bogáncs (107 minute) Editor: Asociația Bogáncs – Zurboló Egyesület și Universitatea Sapientia, Cluj 2015.

Árus Feri próbán. Zurbolós portréfilm a mérai Berki Ferenc Árusról. (Ferenc Berki „Árus” la repetiție – Portretul unui muzicant de etnie romă din satul Mera) (18 minute) Editor: Asociația Bogáncs – Zurboló Egyesület și Universitatea Sapientia, Cluj 2015.