Minoritatea germană 2001

     

    18.01.2001, Reşiţa / Reschitza. Comemorarea deportării la muncă forţată în Rusia

    La Monumentul deportării din Parcul Cărăşana s-au adunat cca o sută de persoane, foşti deportaţi, urmaşi ai lor şi tineri din grupul de dansatori al F.D.G.B.M. Au fost depuse coroane de flori din partea F.D.G.B.M. şi a U.D.M.R. Ignaz Bernhard Fischer, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Rusia din România a vorbit despre situţia grea a germanilor în secolul trecut şi a declarat că singura speranţă era în credinţă. Au rostit rugăciuni decanul catolic, József Csaba Pál şi pastorul Makay Botond. În final, corul „Franz Stürmer" a cântat „Departe în Rusia". La amiază, la sediul F.D.G.B.M., s-au adunat cca 50 de supravieţuitori ai deportării, la obişnuita întâlnire anuală. A cântat Trio „Banatul Montan". În biserica catolică „Maria Zăpezii" a fost oficiat un recviem.

     

    25-26.01.2001, Sibiu / Hermannstadt. Conferinţa anuală de planificare a ajutoarelor pentru stabilizarea minorităţii germane

    Ajutoarele provin de la Ministerul de Interne al R.F.G. La conferinţă au participat reprezentanţii unor oficii din R.F.G., conduşi de Frank Reuter, însărcinatul cu Referatul Europa de Est la Ministerul de Interne. F.D.G.R. a fost reprezentat de preşedintele Wolfgang Wittstock, preşedinţii celor 5 Forumuri regionale şi o reprezentantă a tineretului. S-a făcut bilanţul proiectelor din banii primiţi în 2000 şi s-a discutat despre proiectele din 2001. Vor fi alocaţi 5 milioane mărci, dar nu se vor mai finanţa mari proiecte, cum au fost căminele de bătrâni din Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar. Se vor promova mai ales proiecte pentru tineret. Din banii de la Ministerul de Externe al R.F.G., 5 milioane mărci, se vor sprijini învăţământul şi cultura.

     

    28.01.2001, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţa conducerii F.D.G.R.

    În prima sa şedinţă din 2001, conducerea F.D.G.R. a discutat despre rezultatele alegerilor din 26.11.2000 şi efectele lor. S-a hotărât să se semnaleze guvernului disponibilitatea de a colabora în domeniul politicii minoritare. S-a constatat că mandatul preşedintelui F.D.G.R.,Wolfgang Wittstock, a expirat în noiembrie 2000. Întrucât nu s-a găsit un candidat pentru această funcţie şi dacă adunarea reprezentanţilor F.D.G.R. din 24.03. va fi de acord, W. Wittstock s-a arătat dispus să gireze conducerea încă un an de zile. El nu dorea să mai candideze pentru un nou mandat de preşedinte deoarece trebuia să naveteze între Braşov / Kronstadt, unde locuieşte şi Bucureşti / Bukarest, la şedinţele Parlamentului şi Sibiu / Hermannstadt, la conducerea F.D.G.R. S-a mai discutat despre instruirea consilierilor F.D.G.R. aleşi anul trecut, despre nemulţumirile apărute în aplicarea legii retrocedării pământului.

     

    15.02.2001, Timişoara / Temeswar. Deschiderea Consulatului onorific al Austriei la Timişoara / Temeswar

    La festivităţi au participat ambasadorul Austriei la Bucureşti / Bukarest, dr. Karl Vetter von der Lillie, prefecţii judeţelor din sud-vestul României, reprezentanţi ai forumurilor germanilor din Banat şi Banatul Montan. Consulatul va contribui la adâncirea relaţiilor economice şi culturale dintre această parte a ţării şi Austria.

     

    17.02.2001, Reşiţa / Reschitza. Comemorarea a 15 ani de la moartea poetului Rolf Bossert (1952-1986), născut la Reşiţa / Reschitza

    Liceul „Diaconovici-Tietz" din Reşiţa / Reschitza şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza au organizat comemorarea morţii poetului Rolf Bossert, care a fost elev al liceului. El a publicat 5 volume de poezii în limba germană, a tradus din limba română în germană, a fost redactor la Editura Meridiane din Bucureşti / Bukarest. În 1985 a emigrat, la 17.02.1986 s-a sinucis, la Frankfurt. La comemorare s-au citit poezii ale lui Bossert în limba germană şi în traducere românească. Cu această ocazie, Asociaţia Germană a lansat un plic special şi o ştampilă poştală specială.

     

    24-25.02.2001, Oradea / Großwardein, Pădurea Neagră, Palota / Neupalota (judeţul Bihor). Turneu al Trio „Banatul Montan" din Reşiţa / Reschitza la germanii din Bihor

    În cadrul relaţiilor culturale dintre forumurile germane din Banatul Montan şi Nordul Transilvaniei, Trio „Banatul Montan" a făcut un scurt turneu. În 24.02 a prezentat un concert în aşezarea de sticlari Pădurea Neagră, în cadrul căruia a evoluat şi corul elevilor cu cântece populare germane. În 25.02, la Oradea / Großwardein, în sala forumului local, trioul reşiţean a concertat din nou, pentru ca în ziua următoare să evolueze în comuna Palota / Neupalota.

     

    02.03.2001, Sibiu / Hermannstadt. Seminar cu tema „Viitorul civilizaţiei germane în România"

    Seminarul a fost organizat de Asociaţia Română pentru Libertate şi Dezvoltare, împreună cu Fundaţia „Friedrich Naumann", la sediul F.D.G.R. Cuvântarea de deschidere a fost ţinută de prof. univ. Paul Philippi. Au luat cuvântul apoi preşedintele P.N.L., Valeriu Stoica, deputatul şi preşedintele F.D.G.R., Wolfgang Wittstock, deputatul liberal Victor Babiuc, primarul Sibiu / Hermannstadt, Klaus Johannis, senatorul liberal Hemann Fabini. Moderatorul seminarului a fost directorul Institutului de Studii Liberale, Thomas Kleininger.

     

    10.03.2001, Reşiţa / Reschitza. Primul turneu de şah pentru copii

    Turneul a fost organizat de Forumul Tineretului German Reşiţa / Reschitza şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza. Au participat membri ai clubului de şah pentru copii al F.D.G.B.M. şi elevi de la Liceul „Diaconovici-Tietz". Premiile au fost oferite de Karl Ludwig Lupşiasca, preşedintele F.D.G.B.M., şi Ingrid Protocsil, preşedinta Forumului de Tineret.

     

    22.03.2001, Reşiţa / Reschitza. Expoziţie de lucru manual a copiilor din grădiniţe

    Asociaţia Educatoarelor Germane din Banatul Montan a organizat o expoziţie de lucru manual şi desene, cu tema Carnaval. În sala festivă a F.D.G.B.M. a avut loc vernisajul şi un scurt spectacol de prezentare a măştilor. Manifestarea face parte dintr-o serie întreagă de acţiuni similare.

     

    27-29.04.2001, Reşiţa / Reschitza. „Zilele reşiţene ale literaturii", a XI-a ediţie

    Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, a invitat şi la această ediţie scriitori şi critici literari din România şi din alte ţări. Din Germania au venit dr. Walter Engel, Richard Wagner, Franz Heinz, Maria Magdalena Kumherr, Friedrich Engelbert, din Franţa Axel Barner. Din România au fost prezenţi: Carmen Elisabeth Puchianu (Braşov / Kronstadt), Joachim Wittstock (Sibiu / Hermannstadt), Edith Guip-Cobilanschi, dr. Eleonora Pascu, Lucian Vărşăndan din Timişoara / Temeswar ş.a. Invitaţii au citit din creaţiile lor, au susţinut conferinţe, au participat la întâlniri cu cititorii şi la dezbateri. Cu acest prilej a fost lansat volumul Deutsche Literaturtage in Reschitza, 1996-2000. Vorträge, Studien, Berichte, vol. II. Manifestarea s-a încheiat cu o călătorie literară.

     

    09-10.05.2001, Reşiţa / Reschitza, Caransebeş / Karansebesch. Zilele Europei în Banatul Montan

    Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a organizat, în colaborare cu Mişcarea Federalistă din Austria, zilele Europei. Wolfgang Wratschgo din Gleisdorf (Austria) a ţinut un seminar cu elevii şi profesorii de la Centrul Social „ASB" (9.05.). A doua zi, la sediul F.D.G.B.M., acelaşi invitat a ţinut o conferinţă despre „Evoluţia istorică spre o Europă Unită". În acea zi s-a vernisat expoziţia „Extinderea U.E.", donată de Mişcarea Federalistă din Austria, Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor. În 10.05. s-a vernisat expoziţia „Euro - moneda pentru Europa", la Muzeul Regimentului Grăniceresc din Caransebeş / Karansebesch. Wolfgang Wratschgo a ţinut apoi o conferinţă pe această temă.

     

    11.05.2001, Timişoara / Temeswar. Premiul Stefan Jäger" pentru activitatea culturală depusă, conferit învăţătoarei Ingrid Karin Protocsil din Reşiţa / Reschitza

    În cadrul „Zilelor locului natal ale germanilor din Banat" (Timişoara / Temeswar) s-a acordat premiul „Stefan Jäger" învăţătoarei Ingrid Karin Protocsil (Reşiţa / Reschitza) pentru organizarea taberei de vacanţă „Germana cu haz" (1998-2000) la Rusca Montană / Russberg, pentru înfiinţarea grupei de teatru a elevilor „Rolf Bossert", care a făcut un turneu în Austria, pentru activitatea depusă ca preşedintă a Forumului de Tineret German din Reşiţa / Reschitza.

     

    11-13.05.2001, Timişoara / Temeswar. „Zilele ţinutului natal al germanilor din Banat"

    Forumul Democrat al Germanilor din Banat şi Forumul Tineretului German din Banat au organizat o serie de manifestări culturale: parada portului popular, concerte corale, expoziţii, conferirea unor premii. Au participat echipe de dansuri, coruri din principalele aşezări bănăţene unde locuiesc germani.

     

    14.05.2001, Sighişoara / Schäßburg. Inaugurarea „Casei cu cerb" după renovare

    „Casa cu cerb" din centrul oraşului vechi a fost restaurată cu finanţarea oferită de Fundaţia Messerschmitt. Manifestările au început cu un serviciu divin în Biserica Mănăstirii, celebrat de episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Cristoph Klein. La sfârşitul liturghiei, preşedintele Fundaţiei Messerschmitt, Heinz Heinrich von Srbik a subliniat că oraşul are, în continuare, viitor. El a amintit de resfinţirea Bisericii din Deal, în 1998, proiect finanţat de aceeaşi Fundaţie. Lucrările de restaurare la „Casa cu cerb" au fost sprijinite şi de Cristoph Machat, preşedintele Consiliului Cultural Săsesc, care a militat şi pentru includerea Sighişoarei pe lista UNESCO. În „Casa cu cerb" va funcţiona un Centru Cultural Germano-Român, se vor organiza un spaţiu de expoziţii şi conferinţe, o pensiune, sediul Fundaţiei.

     

    24.05.2001, Reşiţa / Reschitza. Corul „Franz Stürmer" din Reşiţa / Reschitza la a 10-a aniversare

    Corul „Franz Stürmer" al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a sărbătorit 10 ani de activitate printr-un spectacol la care a participat şi corul german din Timişoara / Temeswar. Corul reşiţean a avut 64 de membre, din care mai sunt active 36. Spectacolul aniversar din 24.05. era concertul cu numărul 100. Cu acest prilej, corul a primit Diploma de excelenţă a Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Caraş-Severin.

     

    29.05-6.06.2001, Graz. Vizită a unei delegaţii a germanilor din Banatul Montan în Austria cu ocazia aniversării a 10 ani de relaţii între Steiermark şi Banatul Montan

    O delegaţie de 17 persoane (Karl Ludwig Lupsiasca, preşedinte al F.D.G.B.M., Josef Erwin Ţigla, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, Trio „Banatul Montan", membri ai corului „Franz Stürmer", Mihai Radan, deputat al minorităţii croate) a plecat în Austria. Delegaţia a vizitat oraşul Graz, a participat la o întâlnire a stirienilor din Stiria şi a celor din Banatul Montan, a vizitat casa natală a poetului Peter Roseggers. Trioul „Banatul Montan" a dat concerte.

    În zilele de 1-4 iunie 2001, delegaţia a participat la Seminarul Internaţional al Minorităţilor de la Neumarkt. Aici a fost vernisată expoziţia de pictură naivă a artiştilor reşiţeni Gustav şi Doina Hlinka, a fost conferit titlul de membri de onoare ai Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza Christei Hoffmeister şi directorului Gotthard Seidl, pentru sprijinul constant acordat germanilor bănăţeni.

    În cadrul seminarului pentru minorităţi a fost conferită cea mai înaltă distincţie a F.D.G.B.M., Premiul „Alexander Tietz", lui Max Wratschgo, cu prilejul aniversării a 10 ani de relaţii strânse între Steiermark şi Banatul Montan. Cu acelaşi prilej, Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza a primit „Acul de Aur al Federaţiei Federaliste Europene". În cadrul seminarului pentru minorităţi, Mihai Radan a prezentat conferinţa Reprezentarea minorităţilor naţionale din România în Parlament, iar Karl Ludwig Lupşiasca a vorbit despre Situaţia germanilor din Banatul Montan.

     

    01.06.2001, Bucureşti / Bukarest. Ovidiu Ganţ numit subsecretar de stat în Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României

    Ovidiu Ganţ, profesor de matematică şi director al Liceului „Nikolaus Lenau" din Timişoara / Temeswar, a fost propus de F.D.G.B. în postul de subsecretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi a fost acceptat.

     

    04-07.06.2001, Sibiu / Hermannstadt, Bucureşti / Bukarest. Vizita însărcinatului cu emigranţii din guvernul R.F.G.

    Jochen Welt, însărcinat cu problemele emigranţilor al guvernului german, a făcut o vizită în România. La Sibiu / Hermannstadt s-a întâlnit cu episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Cristoph Klein, cu preşedintele de onoare al F.D.G.R., Paul Philippi şi a vizitat căminul de bătrâni „Dr. Carl Wolff", Centrul de întâlnire „Friedrich Teutsch" şi Academia Evanghelică „Transilvania". La Bucureşti / Bukarest, J.Welt a discutat problemele minorităţilor naţionale cu ministrul pentru Informaţii Publice, Vasile Dâncu, cu ministrul Integrării Europene, Hildegard Puwak. J. Welt a declarat că ajutorul financiar nu va fi sistat, dar nu vor fi finanţate proiecte mari; în medie vor fi alocate pentru ajutorarea minorităţii germane din România, 5 milioane de mărci pe an.

     

    06.06.2001, Bucureşti / Bukarest. Dr. Paul Niedermaier ales membru corespondent al Academiei Române

    Prof. univ. dr. Paul Niedermaier este cercetător în domeniul istoriei, cu specializarea istoria habitatului şiurbanismului şi conduce, ca director, din anul 1994, Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu / Hermannstadt al Academiei. De asemenea, el este întemeietorul şi preşedintele Comisiei de Istorie a Oraşelor din România (1993). Propus de secţia de Istorie şi Arheologie a Academiei ca membru corespondent în aprilie 2001, el a fost ales în unanimitate de adunarea generală a Academiei din 06.06.2001.

     

    07.06.2001, Bucureşti / Bukarest. Protocol de cooperare între P.S.D. şi F.D.G.R.

    Preşedintele P.s.d., Adrian Năstase şi preşedintele F.D.G.R., Klaus Johannis, au semnat un protocol de cooperare, similar cu cel semnat cu U.D.M.R., după alegeri. Acordul semnat cu F.D.G.R. este valabil până la alegerile din 2004 şi propune contacte şi schimburi de opinii regulate între conducerile şi parlamentarii celor două părţi. P.S.D. va numi un parlamentar care să se întâlnească cu deputatul F.D.G.R. pentru a discuta despre proiectele de legi. F.D.G.R. se angaja să sprijine guvernul la aplicarea programului său, la atragerea de bani din Germania şi Austria pentru sistemul de sănătate, pentru încheierea de parteneriate cu oraşe din aceste ţări, cu facilitarea schimburilor de burse, studenţi, elevi. P.S.D. garanta că la aplicarea legii restituirii pământului şi imobilelor, membrii minorităţii germane nu vor fi discriminaţi, că nu vor fi desfiinţate şcoli şi clase germane, că va finanţa editarea de manuale în limba germană, că nu va scurta emisiunile radio şi TV în limba germană, că va ajuta comunităţile bisericeşti la restaurarea bisericilor ş.a. Acesta este un protocol cadru, care va fi completat, unde este cazul, de protocoale locale. La Sibiu / Hermannstadt, K.Johannis a cerut detalierea acestui acord cu organizaţia P.S.D. Ambele părţi vor examina de două ori pe an în şedinţele conducerilor centrale îndeplinirea prevederilor.

     

    09-10.06.2001, Bad Goisern (Austria). A III-a Întâlnire a landlerilor

    Întâlnirea a marcat 10 ani de la stabilirea familiei lui Josef Reisenauer din Turnişor / Neppendorf aici şi a oferit cadrul pentru prezentarea cărţii în două volume Die siebenbürgische Landler. Eine Spurensicherung. [Landlerii transilvăneni. O asigurare a urmelor]. Din Turnişor, Cristian / Großau şiApoldu de Sus/ Großpold (judeţul Sibiu) au sosit cca 50 de persoane. Ei au vizitat secţia pentru landleri din muzeul local, care reconstituie aspecte din viaţa landlerilor. Alţi oaspeţi au sosit din Germania. Festivităţile au fost deschise de fanfara din Turnişor. Mesajele de deschidere au fost rostite de primarul din Bad Goisern şi primul-ministru al landului Austria Superioară. Au vorbit apoi preotul din Turnişor, Heinz Galter, curatorul Samuel Gromer, Eva Hoffmann ş.a. Au evoluat grupul de dansuri al landlerilor din Cristian / Großau stabiliţi în Augsburg şi München şi corul dinApoldu de Sus/ Großpold. La primărie a fost organizată o expoziţie şi un stand cu lucru de mână de vânzare al Cercului femeilor din Turnişor. Directorul Mureului Etnografic din Viena, dr. Grießhofer şi dr. Schabus au prezentat în sala primăriei cele două volume despre landleri apărute în Editura Böhlau. Duminică, biserica a fost neîncăpătoare pentru toţi oaspeţii. Şirul de landleri în port popular a fost însoţit de fanfara locală şi de cea din Turnişor / Neppendorf în marşul prin oraş.

     

    10.06.2001, Anina / Steierdorf. Sărbătoarea de Kirchweih (hramul bisericii)

    De sărbătoarea Sfintei Treimi s-a organizat tradiţionala serbare, de către Forumul Democrat al Germanilor Anina / Steierdorf şi Parohia Catolică. Debutul l-au făcut cele 42 de perechi de tineri localnici în port popular german şi 8 perechi ale formaţiei „Rosmareiner" din Timişoara / Temeswar. Defilarea perechilor spre piaţa din faţa bisericii, unde era ridicat pomul de Kirchweih, s-a făcut în acordurile fanfarei din Anina / Steierdorf. În timpul liturghiei din biserica romano-catolică a cântat corul din Anina / Steierdorf. După liturghie, tinerii în port popular german au dansat polca, valsuri şi alte dansuri ale landlerilor în piaţa cu pomul de Kirchweih. La sărbătoare au participat ca oaspeţi: prof. univ. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., reprezentanţi ai germanilor din oraş emigraţi în Germania, Erwin Josef Ţigla din Reşiţa / Reschitza, câţiva austrieci. Toţi s-au adunat în piaţă, apoi au asistat la liturghia din biserica catolică, în timpul căreia a fost sfinţit buchetul de Kirchweih, pe care l-a purtat prima pereche. În piaţa bisericii au dansat echipele din Anina / Steierdorf şi Timişoara / Temeswar pe muzica fanfarei din localitate, renumită. Au urmat alte dansuri, licitaţia buchetului şi alte obiceiuri. Seara a continuat cu concertul formaţiei „Cordial" şi dans pentru toţi participanţii.

     

    10-11.06.2001, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţa conducerii F.D.G.R.

    Au participat conducătorii celor cinci forumuri regionale şi Ovidiu Ganţ, recent numit subsecretar de stat la Departamentul Relaţiilor Interetnice, la recomandarea F.D.G.R. S-a discutat despre imaginea publică a F.D.G.R. şi necesitatea unei consfătuiri pe tema „Forumul pe internet", despre emisiunea în limba germană a TVR (dar a lipsit redactorul Victor Chiriţă), despre publicarea unui anuar al F.D.G.R. Până la şedinţa din septembrie urmează să fie pregătite toate proiectele pentru anul viitor.

     

    20.06.2001, Gleisdorf (Austria). Trupa de teatru a F.D.G.B.M. participă la festivalul de teatru pentru elevi din Gleisdorf (Austria)

    Trupa de teatru a F.D.G.B.M. şi a Liceului „Diaconovici-Tietz" din Reşiţa / Reschitza, condusă de Ingrid Protocsil, a participat la festivalul de teatru pentru elevi de la Gleisdorf (Austria).

     

    21.06.2001, Reşiţa / Reschitza. Resfinţirea crucii de pe Dealul Crucii, după restaurare

    De Sfinţii Petru şi Pavel a avut loc resfinţirea crucii de către trei preoţi (romano-catolic, evanghelic şi ortodox), în prezenţa a două sute de persoane. Cu acest prilej, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor a lansat un plic special şi o ştampilă poştală specială. Restaurarea a fost lansată în 1999, odată cu aniversarea a 125 ani de la înălţarea crucii.

     

    26-29.06.2001, Berlin, München, Düsseldorf. Primarul Sibiului / Hermannstadt, Klaus Johannis, în delegaţia guvernamentală care a vizitat R.F.G.

    O delegaţie guvernamentală condusă de primul-ministru al României, Adrian Năstase, a vizitat R.F.G., a avut discuţii cu cancelarul german Gerhard Schröder şi cu câţiva miniştri, a semnat acordul de cooperare economică în valoare de cca 1 miliard de mărci. Din delegaţia României a făcut parte şi primarul Sibiului / Hermannstadt, Klaus Johannis, care a avut o serie de contacte cu întreprinzători şi oameni politici, cărora le-a propus să investească în oraşul său.

     

    06-07.07.2001, Sibiu / Hermannstadt. Inaugurarea sediului Academiei Evanghelice „Transilvania"

    Manifestările inaugurării încep prin vizitarea clădirii din Turnişor / Neppendorf, sub îndrumarea preotului Dietrich Galter. Apoi Helmut Pilder a vorbit despre activitatea academiilor germane bisericeşti. A concertat apoi formaţia muzicală din Görlitz. În cadrul festivităţilor s-a semnat şi un contract între Clubul Economic German Transilvania şi Academie, prin care Clubul primeşte dreptul de a folosi spaţiul inaugurat.

     

    13.07.2001, Sibiu / Hermannstadt. Declaraţie de presă a F.D.G.R., privind aplicarea legii de retrocedare a pământului

    Conducerea F.D.G.R. îşi exprimă îngrijorarea faţă de prevederile din ordonanţa de urgenţă nr. 102/2001 prin care se aduc precizări asupra legii retrocedării pământului nr. 1/2000. Se prevede astfel că pământul expropriat prin reforma agrară din 1945 şi dat fermelor de stat devine de interes public şi rămâne al statului, deci nu poate fi restituit. Aceasta leza interesele minorităţii germane şi îi pune viitorul sub semnul întrebării. Din cele 700.000 ha expropriate de la germani, jumătate au fost date fermelor de stat. Prevederea contravenea tratatului româno-german din 1992, care avea în vedere măsuri de stabilizare a germanilor în România. F.D.G.R. cere să se revină asupra acestei prevederi din ordonanţa de urgenţă.

     

    16.07.2001, Sibiu / Hermannstadt. 88.000 mărci din R.F.G. pentru manuale liceale

    Un comunicat de presă al Consulatului General al Germaniei la Sibiu / Hermannstadt anunţa că Ministerul de Externe german a oferit 88.000 mărci pentru tipărirea de manuale necesare elevilor de la clasele de liceu în limba germană. Au fost editate 3.000 de exemplare manuale pentru geografie, chimie, fizică, biologie. Finanţarea a fost necesară, deoarece statul român nu are nicio obligaţie pentru manualele de liceu, iar editurile nu sunt interesate de tirajele mici. Pentru acest proiect s-a implicat şi este responsabilă Comisia şcolară a F.D.G.R., care a atras şi alţi sponsori pentru acoperirea integrală a costurilor tipăririi. Proiectul va continua în anii următori pentru publicarea manualelor necesare altor discipline de învăţământ.

     

    17-27.07.2001, Rusca Montană (Rußberg, judeţul Caraş-Severin) Tabăra de vacanţă „Germana cu haz"

    La tabără au participat 20 de copii, membri ai echipelor de dansuri din Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf şi Bocşa / Bokschan, îndrumaţi de Ingrid Protocsil, învăţătoare din Reşiţa / Reschitza. Elisabeth Bell, conducătoarea echipei de dansuri germane din Reşiţa / Reschitza, Johanna şi Gerhard Krajicek din Graz (Austria), i-au învăţat pe copii dansuri germane. Au fost, de asemenea, zile dedicate teatrului, drumeţiei, jocurilor, înotului. Vezi „Echo der Vortragsreihe", nr. 6, 2001, p.40.

     

    04.08.2001, Reşiţa / Reschitza. A VIII-a ediţie a Paradei portului german

    Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, împreună cu F.D.G.B.M., Consiliul Minorităţilor, Primăria Reşiţa / Reschitza ş.a. au invitat formaţiile de dansuri germane din localitate, din Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Tirol, Oraviţa / Orawitza, în total 250 de persoane, să participe la o nouă ediţie a paradei portului popular german. Au mai participat fanfara din Anina / Steierdorf şi corul „Franz Stürmer". Între cei 250 de participanţi în port popular, s-au aflat grupe de copii, tineri şi adulţi. Manifestarea a început printr-o liturghie în biserica romano-catolică „Maria Zăpezii" şi s-a încheiat cu „Balul portului popular 2001".

     

    11.08.2001, Apoldu de Sus / Großpold (judeţul Sibiu). A V-a Înâlnire a apolzenilor

    Au sosit din Germania cca 400 de apolzeni, saşi şi landleri. Ei donaseră 4000 de mărci pentru ca numele celor 123 apolzeni morţi în Al II-lea Război Mondial şi în deportarea din Rusia să fie trecute pe 5 plăci de marmură şi fixate pe soclul monumentului închinat celor căzuţi în Primul Război Mondial. Întâlnirea a început cu liturghia. Apoi în sala festivă, curatorul Hans Rechert a relevat situaţia comunităţii: 80 de membri. Asociaţia agricolă lucra 85 ha din cele 213 ha retrocedate. 86 ha au fost arendate iar celelalte sunt păşune. Reprezentantul Organizaţiei apolzenilor din Germania, Andreas Gleiss, a cerut caApoldu de Sus / Großpold să fie iarăşi comună autonomă, ca în urmă cu 30 ani. El a îndemnat la recuperarea pământului şi a cerut tuturor apolzenilor plecaţi să fie buni „ambasadori" ai aşezării, care trebuia să atragă investiţii.

     

    12.08.2001, Viscri / Weißkirch (judeţul Braşov). A III-a Întâlnire a saşilor

    Au participat 300 de oaspeţi. La liturghie a predicat Reinhold Schullerus, care fusese 12 ani preot la Viscri. În sat mai trăiesc 30 de saşi, dar datorită sprijinului Fundaţiei Soros şi al Fundaţiei „Mihai Eminescu"din Londra, satul arată îngrijit, cu drumul spre biserică şi faţadele caselor renovate. În mai, prinţul Charles, moştenitorul Tronului Regatului Unit a vizitat satul. Biserica-cetate este pe lista monumentelor UNESCO. Programul artistic a fost asigurat de grupul de dansuri din Sighişoara / Schäßburg şi fanfarele unite din Alţâna / Alzen şi Stejărişu / Probstdorf.

     

    18-19.08.2001, Bratei / Pretai (judeţul Sibiu). Prima întâlnire a saşilor

    Saşii plecaţi din Bratei se întâlneau de obicei la Ulm, la sfârşit de mai. Fostul învăţător Hans Moyrer şi-a reînnoit apelul de a se întâlni la Bratei. Primarul Elena Marian l-a sprijinit şi toţii saşii plecaţi din comună au fost invitaţi. La deschiderea manifestării au participat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Iosif Moldovan, preşedintele Forumului Mediaş / Mediasch, Werner Müller, senatorul medieşean Dionisie Bucur. La liturghie au participat şi românii ortodocşi şi greco-catolici, inclusiv preotul ortodox care a salutat faptul că oamenii vin la biserică. Preotul Ralf Schulz şi curatorul Hans Hatt au vorbit în germană şi în româneşte. Comunitatea evanghelică mai are la Bratei 38 de membri. Au urmat vizitarea aşezării, a bisericilor ortodoxă şi greco-catolică, a şcolii şi un program artistic cu dansuri săseşti. A doua zi a fost dezvelită o placă comemorativă în cimitirul evanghelic, pentru cei morţi. Comunitatea celor plecaţi din Bratei a dezvelit, de asemenea, o placă pe un zid al cimitirului.

     

    24-27.08.2001, Bucureşti / Bukarest, Braşov / Kronstadt, Prejmer / Tartlau, Sighişoara / Schäßburg, Biertan / Birthälm, Mediaş / Mediasch, Sibiu / Hermannstadt. Vizita unei delegaţii din landul Renania de Nord-Westfalia

    Ministrul Muncii din landul Renania de Nord-Westfalia, Harald Schartau, a întreprins o vizită în România, cu o delegaţie din care au făcut parte colaboratori ai săi, dar şi preşedintele Federaţiei Saşilor, Volker Dürr, preşedintele Comitetului de Ajutorare a Saşilor, Kurt Franchy, preşedintele Consiliului Cultural Săsesc, Cristoph Machat. Delegaţia a vizitat Braşovul / Kronstadt, Prejmer / Tartlau, Sighişoara / Schäßburg, Biertan / Birthälm şi Mediaş / Mediasch cu obiectivele lor culturale săseşti. La Sibiu / Hermannstadt, delegaţia a avut discuţii cu primarul oraşului, Klaus Johannis, cu conducerea F.D.G.R., cu senatorul P.N.L., Hermann Fabini şi a fost primită de episcopul Bisericii Evanghelice C.A., Cristoph Klein.

     

    25-28.08.2001, Dinkelsbühl (Germania). A X-a Întâlnire a saşilor sibieni

    Manifestarea a fost organizată de Comunitatea Germanilor Sibieni din Germania-preşedintă Ingrid von Friedeburg-Bedeus. După liturghie şi deschiderea festivă au urmat vernisajele expoziţiilor de acuarele şi fotografii, conferinţa prof. Friedrich Philippi, curatorul Circumscripţiei bisericeşti Sibiu / Hermannstadt, despre situaţia actuală a comunităţilor din acest spaţiu, concertul organistului Helmut Plattner. La adunarea Comunităţii, care are 650 de membri, conducerea a fost realeasă. Au avut loc, de asemenea, concursuri sportive.

     

    26.08.2001, Braşov / Kronstadt, Sibiu / Hermannstadt. Fanfara „Ţara Bârsei" sărbătoreşte 10 ani de existenţă

    Fanfara „Ţara Bârsei" din Braşov / Kronstadt îşi sărbătorea jubileul celor 10 ani de la înfiinţare printr-o serie de concerte. În 26. 08., pe scena din Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului a evoluat fanfara sărbătorită, dirijată de Ernst Fleps (75), împreună cu Fanfara din Nürnberg şi formaţia de dansuri populare din Ţara Bârsei. Pentru activitatea sa de întemeietor şi dirijor de fanfare şi coruri, Ernst Fleps a fost distins în 2001 cu premiul braşovean „Apollonia Hirscher".

     

    26-27.08.2001, Agnita / Agnetheln. Prezenţe săseşti la Zilele oraşului

    Manifestările au început cu inaugurarea Pieţei Georg Daniel Teutsch, cum se numeşte acum spaţiul din jurul bisericii evanghelice şi al şcolii. După liturghia de duminică din biserica evanghelică, a fost dezvelită în biserică o placă comemorativă cu numele enoriaşilor morţi în cele două războaie mondiale şi în deportarea din Rusia. Aşa cum relata „Hermannstädter Zeitung", în centrul manifestărilor au stat saşii. La adunarea din biserica evanghelică au luat cuvântul vicarul episcopal Hans Klein, deputatul şi preşedintele F.D.G.R., Wolfgang Wittstock şi preşedintele de onoare al F.D.G.R., Paul Philippi.

     

    06-08.09.2001, Sibiu / Hermannstadt. A VI-a ediţie a Concursului de compoziţie şi interpretare la pian „Carl Filtsch"

    Concursul a avut loc în recent renovata sală a Filarmonicii. Au participat 30 de tineri pianişti şi tinere pianiste, între 6-25 ani. Concursul s-a desfăşurat sub patronajul primarului Sibiului / Hermannstadt, Klaus Johannis, şi a fost sprijinit financiar de Casa Răsăritului din München şi Fundaţia Săsească. Şi în acest an juriul a fost prezidat de iniţiatorul concursului, profesorul Peter Szaunig. Premiul I la grupa de vârstă până la 15 ani a revenit unui număr de 5 fete, iar la grupa B, 15-25 ani, lui Alexandru Timofeev din Republica Moldova.

     

    06.09.2001, Biertan / Birthälm (judeţul Sibiu). A XI-a Întâlnire a saşilor

    Motto-ul întâlnirii a fost: „Împreună în mileniul III!". La liturghie, episcopul Cristoph Klein a evocat în alocuţiunea sa „cea mai grea zi a istoriei americane" (atacul terorist de la 11.09.). Unii elevi şi profesori au lipsit din cauza începerii anului şcolar. Dar grupele de dansuri de la Liceul Brukenthal şi de la Şcoala „Oberth" din Mediaş / Mediasch au fost prezente. Sentimentul comunităţii a fost subliniat în cuvântarea sa de preşedintele Forumului Transilvania, Paul Jürgen Porr. În centrul programului artistic a stat fanfara Ţării Bârsei, condusă de Erich Fleps, care a aniversat 10 ani de la înfiinţare. Dirijorul Fleps a primit Medalia „Honterus" a Forumului Transilvania. Au evoluat formaţiile de dansuri populare ale forumurilor din Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Codlea / Zeiden, Reghin / Sächsisch-Reen, Târgu Mureş / Neumarkt şi Sfântu Gheorghe.

     

    09-10.09.2001, Sibiu / Hermannstadt. Cererea conducerii F.D.G.R. pentru suspendarea vizei pentru cetăţenii români la intrarea în U.E.

    În şedinţa conducerii F.D.G.R., subsecretarul de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, Ovidiu Ganţ, a propus şi s-a aprobat trimiterea unei scrisori către miniştrii de interne şi justiţie din R.F.G. şi Austria, cu cererea ca la conferinţa miniştrilor acestor domenii din ţările U.E. să fie desfiinţată viza pentru cetăţenii români care vor să călătorească în spaţiul Schengen. A fost desemnată o echipă care să redacteze scrisoarea. La şedinţă s-au mai discutat problemele sprijinirii agricultorilor, ale emisiunii germane de la TVR.

     

    16-17.09.2001, Oraviţa / Orawitza. Kirchweih (hramul bisericii) la Oraviţa / Orawitza

    Sărbătoarea de Kirchweih a început cu marşul perechilor de tineri în port popular prin oraş, spre biserică. Prima pereche poartă „pomul de Kirchweih", un brăduţ împodobit. Urmează liturghia în biserica romano-catolică, după care în faţa bisericii s-a dansat. Apoi şirul perechilor a mers la sediul forumului local. Seara a dansat echipa forumului local şi a fost organizat un bal.

     

    20.09.2001, Reşiţa / Reschitza. Lansarea volumului „Bisericile romano-catolice din Banatul Montan"

    În biserica „Maria Zăpezii" din Reşiţa / Reschitza s-a lansat volumul realizat de Erwin Josef Ţigla: Biserici romano-catolice din Banatul Montan. Römisch-Katholische Kirchen in Banater Bergland. A Bánsági Hegyvidék Római Katolikus Templomai, apărut la Editura InterGraf Reşiţa / Reschitza. Autorul prezintă 55 de biserici în imagini şi cu descriere. La lansare a fost prezent László Böcskei, vicarul diocezei de Timişoara / Temeswar. Au prezentat volumul preotul József Csaba Pál, Ada Cruceanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional din judeţul Caraş-Severin, Nicolae Sârbu, directorul Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici". Cu prilejul împlinirii vârstei de 40 de ani, autorul a primit o medalie şi o diplomă de onoare din partea Fundaţiei „Stefan Jäger" din Timişoara / Temeswar, ca recunoaştere a întregii sale activităţi pentru păstrarea tradiţiilor şi a limbii germane în Banat.

     

    30.09.2001, Sibiu / Hermannstadt. Inaugurarea casei „Hans Bernd von Haeften" a Academiei Evanghelice „Transilvania"

    Academia Evanghelică „Transilvania" a inaugurat sediul său din Sibiu / Hermannstadt cu seminarul „Viitorul germanilor din România", la care au participat lideri ai F.D. G. R. şi cercetători din România şi Germania. Casa de conferinţe poartă numele unui diplomat german, care a fost în serviciu şi la Bucureşti / Bukarest în anii 1937-1940, pentru ca apoi să participe la rezistenţa germană şi să fie condamnat la moarte. Casa dispune de o sală pentru conferinţe şi de spaţii pentru cazare.

     

    05-14.10.2001, Reşiţa / Reschitza, Dognecea / Dognatschka, Bocşa / Bokschan, Anina / Steierdorf, Orşova / Orschowa, Oraviţa / Orawitza. A XI-a ediţie a Decadei Culturii Germane în Banatul Montan

    Deschiderea festivă a manifestării la Dognecea / Dognatschka, cu sărbătoarea „locului natal" al germanilor din Banatul Montan (liturghie, program artistic). În total, au avut loc 46 de manifestări: liturghii festive, concerte, coruri, dansuri naţionale germane, vernisaje, întâlniri cu oaspeţi din Austria, spectacole de teatru, lansări de cărţi, întâlniri cu autori, conferinţe cu diapozitive, sărbătorirea hramului bisericii (Kirchweih) la Gărâna / Wolfsberg. Manifestările au fost la Anina / Steierdorf, Bocşa / Bokschan, Caransebeş / Karansebesch, Dognecea / Dognatschka, Drobeta-Turnu-Severin, Gărâna / Wolfsberg, Măureni / Moritzfeld, Oraviţa / Orawitza, Orşova / Orschowa, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, Reşiţa / Reschitza, Rusca Montană / Russberg, Sasca Montană / Saska. Pe lângă formaţiunile artistice ale F.D.G.B.M. au fost prezente Fanfara Jandarmeriei din Graz, o delegaţie din Böheim-Kirchen (Austria Inferioara), ansamblul de teatru „Bon Ton" Iaşi, intelectuali din Timişoara / Temeswar. Organizatori au fost: Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, Ministerul Culturii, Consiliul pentru Minorităţile Naţionale, Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

     

    27.10.2001, Bistriţa / Bistritz. A XI-a ediţie a Zilei învăţătorului german din Transilvania

    Manifestarea este organizată de Comisia şcolară a Forumului Transilvania. Au participat peste 100 de învăţători/învăţătoare, profesori/profesoare din 16 centre cu şcoli şi grădiniţe germane. Întâlnirea a avut loc la Liceul „Liviu Rebreanu", în fosta clădire a Liceului săsesc din Bistriţa, despre care nu se menţionează nimic. La deschidere au fost prezenţi consulul general german de la Sibiu / Hermannstadt, Peter Adamek, Christiane Cosmatu, director în Ministerul Educaţiei şi Martin Bottesch, directorul Centrului de Perfecţionare Mediaş / Mediasch. Ca de obicei, au avut loc o şedinţe în plen şi în cele 9 grupe de lucru.

     

    10.2001, Tg.Mureş / Neumarkt. A III-a Întâlnire a reprezentanţilor emisiunilor de radio în limba germană

    Întâlnirea a fost organizată de Peter Kratzer, coordonator al Institutului pentru Străinătate din Stuttgart. Au participat 15 redactori din România, Ungaria, Serbia. Ei au hotărât să înfiinţeze o „asociaţie de interese" care să cuprindă posturi publice de radio, dar şi private, ca Radio Transilvania din Carei / Großkarol (înfiinţat de 6 luni) care are de două ori pe săptămână o oră şi 30 de minute în germană sau Radio Son din Sighişoara / Schäßburg, care din aprilie are o emisiune de o oră, o dată pe săptămână. A fost aleasă conducerea Asociaţiei: preşedinte Ingrid Schiffer (Timişoara / Temeswar) şi vicepreşedinte Gabriela Mezei (Tg.Mureş / Neumarkt).

     

    10.11.2001, Jimbolia / Hatzfeld, Lenauheim, Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus. Formaţiile culturale ale germanilor din Reşiţa / Reschitza în turneu prin vestul Banatului

    La turneu au participat cele trei echipe de dansuri ale forumului din Reşiţa / Reschitza, Trio-ul instrumental „Banatul Montan" şi grupa de teatru „Rolf Bossert". Turneul a urmărit strângerea legăturilor cu germanii din vestul Banatului. Au fost date spectacole la Jimbolia / Hatzfeld, unde au fost vizitate casa natală a pictorului Stefan Jäger şi mormântul poetului Peter Jung, la Lenauheim, unde a fost vizitat muzeul Lenau şi laSânnicolau Mare / Großsanktnikolaus.

     

    18.11.2001, Caransebeş / Karansebesch. Kirchweih în Noul Caransebeş / Karansebesch

    Noul Caransebeş este un cartier al Caransebeşului / Karansebesch. Organizaţia locală a Forumului German de aici, în colaborare cu filiala „Caritas" au organizat sărbătorirea hramului bisericii (Kirchweih). Perechile de tineri în port popular german au fost salutate la Primărie de viceprimar şi de preşedintele Forumului German local. În cadrul programului cultural au evoluat elevi de la Liceul „Diaconovici Loga", grupurile de dansuri germane din Caransebeş / Karansebesch şi Oţelu Roşu / Ferdinandsberg, grupul vocal din Oţelu Roşu / Ferdinandsberg. Cu această ocazie au fost prezentate noile costume de port popular al caransebeşenilor, confecţionate după modelul celor din Gărâna / Wolfsberg. Au fost prezenţi la festivităţi consulul german din Timişoara / Temeswar, Peter Marte, preşedintele F.D.G.B, prof. univ. Karl Singer, Erwin Josef Ţigla, vicepreşedintele F.D.G.B.M.

     

    23-24.11.2001, Sibiu / Hermannstadt. Vizita ambasadorului R.F.G., Armin Hiller

    Noul ambasador al R.F.G. în România, Armin Hiller, a vizitat pentru prima dată Sibiul / Hermannstadt de la numirea sa. El a avut discuţii cu prezidiul Clubului Economic al Germanilor din Transilvania, cu conducerea firmei Hans Molkerei. S-a discutat despre construirea aeroportului, despre absenţa băncilor germane în Sibiu / Hermannstadt. Ambasadorul a discutat şi cu conducerea F.D.G.R. problemele minorităţii germane.

     

    25-26.11.2001, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţă a conducerii F.D.G.R.

    Au fost prezenţi conducătorii forumurilor regionale, subsecreatrul de stat Ovidiu Ganţ, reprezentantul tineretului şi directorii forumurilor regionale, Friedrich Gunesch, secretarul Bisericii Evanghelice C.A. S-au discutat proiectele din 2002, pentru care sunt necesare 5,8 milioane mărci, din care 5 milioane se speră că vor fi oferite de Ministerul de Interne al R.F.G. Pe lângă locuri de întâlnire pentru minoritatea germană, sprijin economic fermierilor şi meseriaşilor, se are în vedere o listă cu 100 de manifestări culturale şi editarea a 25 de cărţi.

     

    07.12.2001, Bucureşti / Bukarest. Denumiri oficiale de aşezări în limba germană

    „Monitorul Oficial" al României. Partea 1, nr. 781, 7.12.2001 a publicat Legea administraţiei comunale, care prevede folosirea ca denumire oficială a numelor de aşezări în limba unei minorităţi naţionale şi folosirea acesteia în oficiile autorităţii comunale, dacă membrii acestei minorităţi formează cel puţin 20% din populaţia aşezării. În anexă este publicată şi o listă cu 46 nume de aşezări germane care au acest drept. F.D.G.R. a semnalat scrierea greşită a unor denumiri şi a cerut corectarea erorilor. Într-un comunicat se precizează că denumirile germane formează o parte însemnată a moştenirii culturale specifice şi F.D.G.R. are misiunea de a le păstra. Deci cere membrilor săi să folosească toate aceste denumiri, nu doar cele aprobate de guvern.

     

    16.12.2001, Cluj / Klausenburg-Napoca. Minorităţile naţionale susţin aderarea României la Uniunea Europeană

    Reprezentantul minorităţii germane, împreună cu reprezentanţii altor 18 minorităţi din ţară, a semnat o Declaraţie prin care susţin aderarea României la U.E.