Minoritatea germană 1993

     

    05.01.1993, Bucureşti / Bukarest. Primul număr al cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien"

    Vechiul cotidian german „Neuer Weg", apărut în 1949 şi-a încetat apariţia, locul său fiind luat de o nouă publicaţie, cu aceeaşi periodicitate, independent, modern, cu un format redus, care îşi propune să reflecte viaţa şi preocupările germanilor din România, relaţiile lor cu statul şi cu patriile mamă.

     

    10.02.1993, Sibiu / Hermannstadt. Conferinţă de presă a preşedintelui F.D.G.R. despre vizita sa la Bonn

    Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, a ţinut o conferinţă de presă cu ziariştii germani. În luna ianuarie a fost la Bonn şi a discutat cu reprezentanţi ai guvernului german. Deoarece se discuta în Germania despre pactul de solidaritate pentru finanţarea refacerii landurilor din est, preşedintele F.D.G.R. i-a scris cancelarului Helmut Kohl o scrisoare, reamintindu-i şi de minorităţile germane, ale căror ajutoare au fost diminuate. El a relevat că suferinţele germanilor din România erau o consecinţă a războiului şi statul german trebuia să fie solidar şi cu ei. O altă scrisoare i-a fost adresată ministrului de Interne, privitor la plata tratamentului bolnavilor germani din România - să fie posibilă oriunde, nu numai în Germania (deoarece astfel au emigrat, pentru a se trata, oameni care nu aveau intenţia să plece). P. Philippi a discutat cu preşedintele Comisiei parlamentare pentru emigranţi despre bursele pe termen lung pentru studenţii germani din România. O altă scrisoare a trimis-o ministrului Mediului cerându-i să fie luate cât mai repede reziduurile atomice trimise în România.

     

    14.02.1993, Sibiu / Hermannstadt. Şedinţă a conducerii F.D.G.R.

    Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, relatează despre discuţiile cu Biserica Evanghelică în privinţa delimitării domeniilor de activitate. Deputatul Wolfgang Wittstock arată că a cerut ministrului Culturii, Mihai Golu şi celui de Finanţe, Florin Georgescu, să sprijine publicaţiile minorităţii germane şi a discutat cu ei despre un proiect de lege în acest sens. Nikolaus Kleininger, directorul Direcţiei Învăţământ în limbile minorităţilor naţionale arată că a primit de la Comisia şcolară a Forumului Transilvania peste o mie de pagini cu observaţii la proiectul de Lege a învăţământului, care are 54 pagini. Preşedinţii forumurilor regionale raportează despre realizări, proiecte, dificultăţi.

     

    01-02.03.1993, Bonn. Delegaţie a F.D.G.R. la Bonn

    Preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, însoţit de 5 preşedinţi ai forumurilor regionale, de deputatul Wolfgang Wittstock şi de decanul Johann Orendi ca reprezentant al Bisericii Evanghelice C.A. din România s-a întâlnit cu reprezentanţi ai guvernului german şi a 19 organizaţii care au participat la ajutorarea germanilor din România. S-a discutat despre sumele disponibile pentru anul viitor şi despre proiectele care trebuie finanţate. În 1992 au fost oferite cca 20 de milioane mărci, în acest an suma va fi mai mică. S-au discutat şi problema burselor, a permiselor de lucru în Germania, insuficienta prezenţă a R.F.G. în emisiunile de televiziune din România, despre emigrare.

     

    24.03.1993, Bucureşti / Bukarest. Reprezentanţii F.D.G.R. în Consiliul Minorităţilor

    S-a constituit Consiliul Minorităţilor, ca organ consultativ. Reprezentanţii F.D.G.R. au fost desemnaţi deputatul Wolfgang Wittstock şi Walter Schmidt. Preşedinte a fost numit Viorel Hrebenciuc, secretarul general al guvernului. Se consideră că acest Consiliu este răspunsul guvernului Văcăroiu la cererea U.D.M.R. de a se înfiinţa un minister al minorităţilor. Consiliul cuprinde 14 reprezentanţi ai diferitelor administraţii şi instituţii publice (directori şi secretari de stat din ministere) şi 36 de reprezentanţi trimişi de 17 minorităţi naţionale. Un asemenea Consiliu fusese desemnat şi de guvernul Stolojan, dar n-a avut activitate.

     

    28.03.1993, Sibiu / Hermannstadt. Solicitări ale preşedintelui F.D.G.R. către primul-ministru al României.

    Primul-ministru Nicolae Văcăroiu a făcut o vizită la Sibiu / Hermannstadt. La întâlnirea de la Prefectura judeţului a participat şi preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi. El i-a cerut premierului să înţeleagă situaţia specială a minorităţii germane, grav lezată în anii comunismului şi având nevoie de reparaţii. El a cerut înfiinţarea unui consiliu al naţionalităţilor, care să aibă putere de decizie.

     

    15-19.05.1993, Timişoara / Temeswar. Aniversarea a 275 de ani de prezenţă a şvabilor în Banat

    Forumul Democrat al Germanilor din Banat, Asociaţia Banat.JA, Asociaţia Deportaţilor în Rusia, Organizaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania ş.a. au organizat o manifestare amplă pentru această aniversare, pentru a arăta că aici trăieşte încă o comunitate puternică. În Timişoara / Temeswar a avut loc o paradă a portului naţional cu 400 de perechi (din care 70 din Germania), cu 3 fanfare. Conducătorii prezenţi: Paul Philippi, preşedintele F.D.G.R., Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., Jakob Lamb, preşedintele Organizaţiei Şvabilor din Germania au depus coroane la Monumentul Revoluţiei din Timişoara / Temeswar. În domul din Timişoara / Temeswar a avut loc o liturghie festivă celebrată de episcopul catolic Sebastian Kräuter. Au urmat concerte şi spectacole de dans în aer liber şi în săli. Adunarea de deschidere a avut loc în sala Operei. Au fost prezenţi cu alocuţiuni conducătorii F.D.G.R., F.D.G.B., reprezentanţi ai guvernului şi Prefecturii judeţului Timiş, ai Consiliului Minorităţilor ş.a. Au avut loc expoziţii, simpozioane, lecturi ale unor scriitori din creaţiile proprii, întâlniri cu cititorii.

     

    05-06.06.1993, Sibiu / Hermannstadt. Vizita comisarului pentru minorităţi Max van der Stoel

    Comisarul pentru minorităţi naţionale al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Max van der Stoel a efectuat o vizită în România. La Sibiu / Hermannstadt, el a discutat cu reprezentanţi ai F.D.G.R. El s-a interesat de protecţia minorităţilor şi de rolul Consiliului Minorităţilor, cu care Forumul nu are o experienţă bună. El a mai discutat şi cu primarul Sibiului, cu reprezentanţii maghiarilor. El urma să redacteze un raport cu situaţia minorităţilor din România.

     

    11-12.06.1993. Reşiţa / Reschitza. A III-a ediţie a Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza Manifestările au avut loc la Muzeul Judeţean din Reşiţa / Reschitza. Au fost prezentate conferinţe despre scriitorii Otto Alscher (dr. Angelika Jonaş-Timişoara / Temeswar şi Franz Heinz-Germania), Peter Rosegger (Herbert Paukert-Graz), Emil Witting (dr. Udo Peter Wagner-Sibiu / Hermannstadt), Ludwig Schwarz (dr. Horst Schuller-Anger, Sibiu / Hermannstadt). De asemenea, a avut loc o întâlnire cu scriitori de limbă română.

     

    12.06.1993, Reşiţa / Reschitza. A II-a ediţie a concursului de compuneri şcolare

    În acest an, concursul a fost lansat în luna februarie. Până în iunie au sosit 99 de compuneri din 16 şcoli germane din România. Tema compunerilor a fost: „Eu ca vorbitor de germană în România". Premierea câştigătorilor s-a făcut în cadrul Zilelor literaturii germane din România.

     

    18-19.06.1993, Apoldu de Sus / Großpold, Cristian / Großau, Turnişor / Neppendorf, Sibiu / Hermannstadt. Vizita unei delegaţii din Austria Superioară

    Primul-ministru al landului Austria Superioară, dr. Josef Ratzenböck, împreună cu o delegaţie de 20 de persoane, într-o vizită care includea şi Timişoara / Temeswar şi Ucraina, s-a oprit la landlerii din Apoldu de Jos, Cristian / Großau şi Turnişor. S-au promis în continuare ajutoare pentru ca germanii să rămână aici. Fanfara din Turnişor a dat un concert. La Sibiu / Hermannstadt, la Liceul Brukenthal, elevi şi profesori au fost invitaţi în Austria. Delegaţia s-a întâlnit cu prefectul judeţului Sibiu şi reprezentanţi ai Forumului Sibiu / Hermannstadt şi ai Bisericii Evanghelice C. A. din România.

     

    26-27.06.1993, Kitchener (Canada). Intrarea Forumului Transilvania în Federaţia Mondială a Saşilor

    Federaţia Saşilor s-a înfiinţat în 1984. Forumul Transilvania a semnat documentul de aderare cu prilejul întâlnirii saşilor din America de Nord, la Kitchener. Federaţia îşi propune să reprezinte interesele tuturor saşilor în domeniile umanitar, politic, cultural. Federaţia alegea un preşedinte din conducătorii celor 5 organizaţii afiliate. În acest moment, preşedinte este Volker Dürr, preşedintele federal al Organizaţiei saşilor din Germania.

     

    11.07.1993, Mediaş / Mediasch. Casa Schuller este promisă Forumului Mediaş / Mediasch

    Casa Schuller a fost promisă Forumului German de către primărie încă din 1990. Acum a avut loc o întâlnire la primărie cu participarea reprezentanţilor Forumului, a dr. Thomas Prinz, referent pentru minorităţi la Ambasada Germaniei, a reprezentanţilor Fundaţiei Moştenirea Culturală Germană din România şi ai Consiliului Cultural Săsesc din Germania, a unor parlamentari. Decizia luată a fost: Casa Schuller va reveni Forumului Mediaş / Mediasch, dar trebuie dată o hotărâre de guvern pentru aceasta. Costurile restaurării, de 500.000 mărci, vor fi puse la dispoziţie de guvernul german dacă edificiul va fi dat Forumului. Forumul Mediaş / Mediasch voia să-şi instaleze sediul la parter şi să rezerve etajul pentru un centru de perfecţionare a personalului didactic şi pentru expoziţii.

     

    22.07.1993, Sibiu / Hermannstadt. Vizita secretarului de stat de la Ministerul de Externe al R.F.G., Helmut Schäfer

    În cadrul unei vizite de 3 zile în România, H. Schäfer, însoţit de ambasadorul Anton Rossbach, a avut o întâlnire la Sibiu / Hermannstadt cu membri ai conducerii F.D.G.R.: Paul Philippi preşedinte, Andreas von Hannenheim, preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt. La conferinţa de presă, H. Schäfer a declarat că dorea să se informeze despre situaţia germanilor din România. În privinţa înăspririi legii emigraţiei, el a declarat că „uşa rămâne deschisă, dar se mai strânge puţin", deoarece în 1992 R.F.G. a primit 850.000 de emigranţi. Germanii din România pot veni oricând, dar trebuie să aştepte ceva mai mult.

     

    06.08.1993, Bucureşti / Bukarest. Schimbarea programului emisiunii TV în limba germană

    Din 06.08. emisiunea în limba germană era programată, din nou, vineri de la ora 17 pe programul 1, iar pe programul 2, joi de la ora 18.

     

    28.08.1993, Suceava / Sutschawa. Alegeri la Forumul Regional Bucovina

    La adunarea de alegeri s-a discutat mai întâi un raport asupra activităţii depuse, prezentat de preşedintele Otto Exner. El a fost reales în această funcţie. Locţiitori sunt Eugen Breitenfeld (Suceava) şi Carmen Felicia Moroşan (Gura Humorului / Gura Humora. La adunare au participat preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi şi locţiitorul său, prof. Karl Singer, preşedintele F.D.G. B.

     

    28.08-01.09.1993, Bistriţa / Bistritz, Sighişoara / Schäßburg, Braşov / Kronstadt, Sibiu / Hermannstadt. Turneu al grupului de dansatori saşi din Nürnberg(Germania)

    Organizaţia saşilor din Germania, districtul Nürnberg Fürth-Erlangen împreună cu referentul pentru cultură al Forumului Transilvania, Horst Schuller-Anger, au organizat un turneu al trupei de tineri dansatori ai Organizaţiei saşilor prin cele 4 oraşe. Spectacolul lor cu dansuri săseşti a fost completat cu evoluţiile unor formaţii locale, ale forumurilor din aceste oraşe.

     

    11.09.1993, Ciclova Montană / Deutsch-Tschiklowa (judeţul Caraş-Severin). Pelerinaj al germanilor din Banatul Montan la Ciclova Montană / Deutsch-Tschiklowa

    Decanatul Caraş al bisericii romano-catolice a organizat împreună cu Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza un pelerinaj la biserica „Maria de pe stâncă" din Ciclova Montană / Deutsch-Tschiklowa. Liturghia a fost celebrată de episcopul diocezei de Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter.

     

    20.09.1993, Biertan / Birthälm (judeţul Sibiu). A III-a Întâlnire a saşilor la Biertan / Birthälm

    Tema întâlnirii din acest an a fost învăţământul, întrucât se împlineau 450 de ani de la introducerea învăţământului sistematic la saşi. Despre acest subiect a vorbit prof. Walter König (Reutlingen). Numărul participanţilor a fost mai mic decât în urmă cu un an. Au fost prezenţi episcopul Bisericii Evanghelice, Cristoph Klein, dr. Hans Klein, preşedintele Forumului Transilvania, ambasadorul R.F.G., Anton Rossbach, preşedintele F.D.G.R., Paul Philippi, reprezentantul F.D.G.B., Roland Cucuruz, reprezentanţi ai organizaţiilor săseşti din Germania. Au trimis mesaje ministrul de Externe, secretarul general al guvernului ş.a. În sala cinematografului s-a ţinut adunarea de înfiinţare a Uniunii agricultorilor din Transilvania care-şi propunea încurajarea acestei ramuri. Comisia economică a Forumului Sibiu / Hermannstadt a fost asaltată de întrebări. Într-o altă şedinţă s-a constituit Asociaţia pentru apărarea bisericilor-cetăţi. De asemenea, a avut loc un program cultural şi a fost organizat un bazar.

     

    14.10.1993, Sibiu / Hermannstadt. Un nou volum din Dicţionarul graiurilor săseşti.

    După o întrerupere de 18 ani, a apărut un nou volum al Dicţionarului elaborat la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu / Hermannstadt. Volumul cuprinde litera L şi are 201 pagini, fiind elaborat de Sigrid Haldenwang, Gisela Richter şi Anneliese Thudt. Volumul a apărut în Editura Academiei Române şi Editura Böhlau din Viena, Weimar, Köln şi constituie un tezaur pentru lingviştii de pretutindeni interesaţi de evoluţia limbii germane.

     

    09.11.1993, Sibiu / Hermannstadt. Crearea Societăţii Agricole Române / Rumänische Landwirtschafts-Gesellschaft

    9 asociaţii agricole din Banat, Sătmar şi Transilvania au înfiinţat o organizaţie pentru a putea primi ajutor din partea Ministerului de Interne federal german. Este o societate pe acţiuni, cu capital privat şi neutră politic. Scopul era încurajarea progresului agriculturii în aceste regiuni. Societatea reunea uniunile agricultorilor din regiunile amintite, în număr de 145 în 1995. Societatea a beneficiat de sprijinul vital al expertului german dr. Ernst Harms.

     

    10.11.1993, Sibiu / Hermannstadt. Vizita moştenitorului tronului Ducatului Luxemburg

    Prinţul Henri, moştenitorul tronului a făcut o vizită la Sibiu / Hermannstadt. În timpul vizitării Institutului de Cercetări Socio-Umane, directorul Thomas Nägler l-a invitat şi pe Marele Duce la Sibiu / Hermannstadt, în 1994. În Luxemburg se consideră că saşii au plecat spre Transilvania din spaţiul luxemburghez, între limba vorbită aici şi dialectele săseşti existând o strânsă legătură.

     

    11-20.11.1993, Reşiţa / Reschitza, Anina / Steierdorf, Caransebeş / Karansebesch, Bocşa Montană / Bokschan ş.a. A III-a ediţie a Decadei Culturii Germane din Banatul Montan

    Manifestările au fost organizate şi în acest an, de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza, în colaborare cu Direcţia Judeţeană de Cultură Caraş-Severin şi F.D.G.B.M. Deschiderea manifestărilor a avut loc în acest an la Oraviţa / Orawitza, în vechiul teatru din oraş. La festivitatea de deschidere din 11.11. au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale şi înalţi oaspeţi din Austria: Edith Liebchen, primarul din Neumarkt, prof. univ.Reinhold Reimann, preşedintele Uniunii Culturale din Graz, Max Wratschgo, preşedintele Mişcării Federaliste Europene din Austria. Din Germania a participat Georg Pischl, preşedintele Organizaţiei germanilor din Banatul Montan şi Manfred Engelmann, de la Institutul Vest-Est din Bonn. Din România au participat prof. Karl Singer, preşedintele F.D.G.B. şi Wolfgang Wittstock, deputatul F.D.G.R. Au urmat alte 42 de manifestări în 15 centre germane din Banatul Montan: conferinţe, concerte corale şi instrumentale, lansări de carte, spectacole de dansuri populare, expoziţii de artă şi fotografii, proiecţii de filme. În afară de formaţiile artistice şi personalităţile din Banatul Montan au participat şi oaspeţi ca: fanfara din Neumarkt-Austria, grupul de dansuri din Timişoara / Temeswar, artistul Anton Ferenschütz din Germania (originar din Reşiţa / Reschitza), Joachim Stübben din Germania, lector la Universitatea din Sibiu / Hermannstadt, care a prezentat o expoziţie de fotografii şi o conferinţă, R. Reiman-Graz, care a ţinut o conferinţă, Annemarie Podlipny-Hehn, din Timişoara / Temeswar, care a vernisat o expoziţie Julius Stürmer ş. a.

     

    28-29.11.1993, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea reprezentanţilor F.D.G.R.

    La deschiderea adunării, preşedintele Paul Philippi a subliniat că germanii din România au şansa de a exista numai ca o comunitate unită. Tocmai de aceea adunarea durează două zile, pentru a se oferi prilejul mai bunei cunoaşteri a membrilor conducerilor organizaţiilor Forumului. S-a discutat despre probleme curente: norma de reprezentare în conducerea F.D.G.R. (un reprezentant la o mie de membri), despre contribuţia forumurilor regionale la F.D.G.R. (200 lei/membru), despre intenţia unei expoziţii la Muzeul Cotroceni, despre moştenirea culturală a germanilor din România. A fost adoptat un mesaj cu ocazia zilei de 1 Decembrie. Cel mai important subiect a fost fixarea poziţiei faţă de proiectul de lege a minorităţilor propus de Consiliul Minorităţilor. Nu a mai fost timp pentru a se lua o decizie în acest sens. Din raportul prezentat adunării reiese că Ministerul de Interne al R.F.G. pusese la dispoziţie în 1993 germanilor din România, suma de 17,2 milioane mărci. Numărul membrilor F.D.G.R.: în Vechiul Regat - 10 forumuri locale au 6.600 membri (date incomplete), Banatul, cu 39 forumuri locale, avea 26.800 membri, Bucovina, cu 4 forumuri locale, avea 1.500 membri (date incomplete), Transilvania de Nord, cu 23 forumuri locale, avea 10.000 de membri, Transilvania, cu 44 forumuri locale, avea 27.000 membri. În total, F.D.G.R. avea peste 70.000 membri.

     

    29.11.1993, Sibiu / Hermannstadt. Mesajul F.D.G.R. de 1 Decembrie

    Adunarea reprezentanţilor F.D.G.R. saluta poporul român cu prilejul celei de-a 75-a aniversări a zilei naţionale. Se reamintea că germanii basarabeni, bucovineni, saşii şi şvabii au subscris la unirea provinciilor în care trăiau cu România, pe baza prevederilor privind minorităţile din Rezoluţia de Unire de la Alba Iulia. Aşteptând împlinirea acelor promisiuni, reprezentanţii minorităţii germane felicită poporul român pentru împlinirea idealului său naţional. „Cu aceasta ei constată public că statul naţional român nu este numai statul poporului român, ci şi al minorităţilor sale istorice, care au vrut acest stat şi acum îl susţin".

     

    3.12.1993, Sibiu / Hermannstadt. Apel pentru salvarea orgii din biserica evanghelică

    Construită în 1915, orga Sauer din biserica evanghelică avea nevoie urgentă de reparaţii pentru a mai putea fi salvată. Comunitatea evanghelică din Sibiu / Hermannstadt, slăbită numeric prin emigrări, nu putea aduna suma necesară reparaţiilor. Era lansat un apel pentru donaţii, contribuţii în vederea reparării orgii.

     

    1993, Braşov / Kronstadt. Înfiinţarea Fundaţiei „Saxonia"

    La iniţiativa Bisericii Evanghelice C.A. din România şi a Uniunii Regionale Transilvania a F.D.G.R. s-a înfiinţat Fundaţia „Saxonia". Aceasta administrează donaţiile primite din Germania şi Austria pentru minoritatea germană.