Minoritatea germană 1991

     

    03.01.1991, Bonn. Numărul de emigranţi din România în R.F.G.

    Un comunicat al Ministerului de Interne al R.F.G. informă că în 1990 au sosit din România în R.F.G. 111.150 de emigranţi. În 1990 au plecat jumătate din germanii cetăţeni români. În 1989 plecaseră doar 24.000. Mai numeroşi erau emigranţii sosiţi din U.R.S.S.: 147.950 şi Polonia: 133.872.

     

    10.01.1991, Fişer / Schweischer (judeţul Braşov). Cămin pentru bătrâni

    Inaugurarea căminului pentru bătrâni amenajat în fosta casă parohială din sat, cu fonduri de la Biserică, din străinătate şi prin grija Forumului Rupea, care număra 426 membri. Preşedintele Forumului Rupea, ing. Karl Hellwig, informa că în cămin puteau fi găzduiţi 8 vârstnici, care vor dispune de un spaţiu modernizat.

     

    13-14.01.1991, Sibiu / Hermannstadt. Consfătuire a Comisiei guvernamentale pentru stabilizarea germanilor din România

    La Prefectura judeţului Sibiu a avut loc a II-a sesiune a Comisiei, sub preşedinţia ing. Nicolae Grigorescu, consilier guvernamental şi conducător al Comisiei. Au participat reprezentanţi ai Forumurilor din Braşov / Kronstadt, Timişoara / Temeswar, Sibiu / Hermannstadt, Reşiţa / Reschitza, Ploieşti, reprezentanţii unor bănci, Miguel Berger de la Ambasada Germaniei. S-a discutat despre aplicarea măsurilor convenite: înfiinţarea unei bănci româno-germane, pentru germanii din România, sprijinirea industriei mici. S-a constatat că s-a făcut prea puţin în mod concret.

     

    14.01.1991, Reşiţa / Reschitza. Comemorarea celor decedaţi în anii deportării 1945-1949

    La cimitirul german din Oraşul Vechi a avut loc o ceremonie de comemorare a deportaţilor morţi, organizată de Asociaţia Germană pentru Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza şi Asociaţia foştilor Deportaţi în Rusia din judeţul Caraş-Severin. A rostit o cuvântare preşedintele Asociaţiei, Leon Brezina şi a fost celebrată o liturghie la Marea cruce. Preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură, Erwin Josef Ţigla, a informat apoi că va fi ridicat un monument pentru foştii deportaţi. De asemenea, i-a îndemnat pe cei care au supravieţuit să-şi scrie amintirile pentru a fi publicate într-un volum. Au fost depuse coroane de flori. La piciorul crucii s-au aprins lumânări. Aici, în urmă cu 20 de ani, Olga Schuch a pus o placă dar n-a fost lăsată să scrie că era pentru cei deportaţi, ci doar că era pentru cei morţi pe pământ străin.

     

    17.01.1991, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Asociaţiei „Saxonia"

    Asociaţia era o filială a „Acţiunii Sociale a Saşilor" (Sozialwerk der Siebenbürger Sachsen) din Germania. Scopul principal al Asociaţiei era sprijinirea materială şi culturală a transilvănenilor. Prin această asociaţie se va instituţionaliza a acţiune de ajutorare care se desfăşoară de câţiva ani. În 1990 Asociaţia a trimis pachete cu ajutoare şi a construit mai multe centre de întâlnire pentru minoritatea germană, le-a dotat cu televizoare, antene parabolice, casetofoane, copiatoare, maşini de scris, cărţi. Sediul Asociaţiei este la Sibiu / Hermannstadt.

     

    20.01.1991, Reşiţa / Reschitza. Înfiinţarea Asociaţiei „Prietenii Stiriei/Freunde der Steiermark"

    În cadrul Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor s-a înfiinţat Asociaţia „Prietenii Stiriei". Peste 100 de persoane au discutat şi aprobat statutele şi au ales comitetul de conducere; preşedinte a fost ales Erwin Josef Ţigla, iniţiatorul asociaţiei, secretar ing. Anton Schulz, responsabil cu relaţiile cu Stiria, Werner Kremm şi casieră Eleonore Coplea.

     

    20.01.1991, Jimbolia / Hatzfeld. Adunarea generală a Forumului local

    Preşedintele Forumului, dr. Josef Ludwig, a prezentat raportul asupra activităţii din 1990. Forumul a avut 760 membri şi a reuşit să-şi construiască un sediu şi un cămin de bătrâni, să achiziţioneze 2 microbuze pentru a aduce elevii din împrejurimi, a înfiinţat o „bucătărie pe roţi", are o intensă activitate culturală. În final s-au făcut alegeri pentru completarea conducerii. Din partea F.D.G.B. a participat Luzian Geier, iar din partea Forumului Judeţean Timiş, preşedintele Walter Jass.

     

    22.01.1991, Sighişoara / Schäßburg. Adunarea generală a Forumului local

    Adunarea a ascultat, dezbătut şi aprobat un raport asupra activităţii din 1990, prezentat de preotul Thomas Grau. La discuţii s-a mai menţionat că fosta Piaţă Lenin se numea Hermann Oberth, că Ernst Müller se ocupa de problemele deportaţilor, iar Werner Hubatsch de chestiunile economice; Forumul va primi de la biserică spaţii în Casa Veneţiană, vizavi de Biserica din Deal. Forumul avea 796 membri. Conducerea aleasă se compunea din: Walter Lutsch, preşedinte, Thomas Grau, Helmut Fabini, Uwe Lahni, Richard Aescht, Christian Elges, Werner Hubatsch, Meta Kovács şi Hildegard Martini.

     

    24.01.1991, Deva / Diemrich. Constituirea Forumului Judeţean HunedoaraForumurile locale şi-au trimis câte 3 reprezentanţi (preşedintele şi 2 delegaţi). S-au discutat probleme de organizare, sediu şi despre activitatea în 1991, s-au format comisiile de cultură şi învăţământ, economie, socială, de tineret, pentru deportaţi.

     

    25.01.1991, Braşov / Kronstadt. Întâlnire cu deputatul Ingmar Brandsch

    Forumul Braşov / Kronstadt a organizat o întâlnire cu deputatul I. Brandsch, care a discutat cu cei veniţi la Şcoala „Honterus" despre retrocedarea pământului expropriat şi despre asigurarea prin lege a drepturilor deportaţilor în Rusia. Au venit mulţi saşi interesaţi din comunele Ţării Bârsei şi din ţinutul Rupea. Întâlnirea a fost prezidată de preşedintele Forumului, Dieter Drotleff.

     

    28.01.1991, Sibiu / Hermannstadt. Dezbatere pe problema retrocedării pământului expropriat

    Peste 100 de ţărani saşi din împrejurimile oraşului au participat la sediul Forumului din Sibiu / Hermannstadt la o dezbatere. Au participat şi reprezentanţii unor primării. Concluzia: merită să fie reprimit pământul. Legea trebuie bine cunoscută. S-a discutat apoi despre aplicarea ei corectă de către autorităţile locale.

     

    30.01.1991, Bucureşti / Bukarest. Ajutoarele oferite de R.F.G. minorităţii germane în 1990

    Într-un interviu acordat ziarului „Neuer Weg", al II-lea secretar al Ambasadei R.F.G. la Bucureşti / Bukarest, Miguel Berger, a declarat că în 1990 valoarea totală a ajutoarelor acordate de R.F.G. s-a ridicat la 40 milioane mărci. Cca. 60 de şcoli şi 30 grădiniţe au fost dotate cu mijloace de învăţământ, au venit 15 cadre didactice, s-au acordat burse, s-au livrat 18 microbuze şcolare, la Bucureşti / Bukarest s-a înfiinţat un seminar Waldorf cu 100 de participanţi; au fost apoi sprijinite ziarele şi revistele germane, emisiunile în limba germană de la radio şi TVR, au fost susţinute teatrele în limba germană şi au fost finanţate turnee ale unor teatre şi orchestre din Germania. De asemenea, s-au finanţat lucrări de construire a unor azile de bătrâni la Timişoara / Temeswar, Braşov / Kronstadt, a unor case de cultură şi internate.

     

    10.02.1991, Codlea / Zeiden. Spectacol dat de formaţiile culturale ale Forumului din Sighişoara / Schäßburg

    Corul de cameră condus de prof. Hermann Baier a evoluat în biserica evanghelică din Codlea / Zeiden. După-amiază, în clubul Întreprinderii „Măgura" au evoluat corul, grupul de dansuri, sextetul de suflători, grupul de flaute. Organizatorii principali ai evenimentului artistic au fost parohul oraşului, Heinz Schwarz şi preşedintele Forumului Codlea / Zeiden, Arnold Aescht. Spectacolul a fost foarte apreciat de spectatorii care au umplut sala.

     

    20.02.1991, Bucureşti / Bukarest. 35.000 de copii frecventau şcolile germane din România

    Nikolaus Kleininger, subsecretar de stat în Ministerul Învăţământului a răspuns unui corespondent la Bucureşti / Bukarest al Agenţiei ADN că cele peste 200 şcoli germane erau frecventate de 35.000 de elevi. Existau însă dificultăţi: lipsa personalului didactic, a materialului didactic, a manualelor. S-au primit ajutoare (manuale, microbuze, personal didactic) din Germania, Austria.

     

    26.02.1991, Bucureşti / Bukarest. Comunicat privind recăpătarea cetăţeniei române pierdute înainte de 22.12.1989

    Legea retrocedării pământului prevede în art. 42 că foştii cetăţeni români, care recapătă cetăţenia, pot primi pământul înapoi dacă au reşedinţa în România. Întrucât au apărut multe zvonuri şi discuţii în forumuri, Ambasada R.F.G. la Bucureşti / Bukarest a dat un comunicat prin care anunţa că recăpătarea cetăţeniei române nu însemna pierderea celei germane. Comisia consultativă pentru problemele minorităţii germane a discutat la Ministerul Justiţiei şi a aflat că cetăţenia română poate fi uşor dobândită. Se depune o cerere la reprezentanţa diplomatică sau consulară română şi o declaraţie care arată că petentul a fost cetăţean român şi a pierdut cetăţenia înainte de 22.12.1989. Exactitatea declaraţiei va fi examinată de Ministerul de Interne al României. Cererile trebuie depuse până la 20.03.1991.

     

    09.03.1991, Sibiu / Hermannstadt. Protestul Bisericii Evanghelice C.A. către premierul Petre Roman, în problema pământului retrocedat

    Consistoriul Bisericii Evanghelice a adoptat textul unui protest în problema legii agrare, deoarece saşii şi şvabii urmau să primească pământ numai din rezerva de stat, ceea ce le va asigura numai suprafeţe mici. Legea prevedea că vor fi retrocedate suprafeţele cu care s-au înscris ţăranii în gospodăriile colective. Or, pământurile germanilor din România fuseseră confiscate şi ei nu s-au putut înscrie cu pământul pe care nu-l mai aveau. De asemenea, comunele Bisericii Evanghelice C.A. din România, urmau să fie excluse de la această împărţire.

     

    14.03.1991, Lovrin / Lowrin. Înfiinţarea forumului local

    447 de locuitori ai comunei s-au înscris în Forum. Preşedintele Forumului Judeţean Timiş, Walter Jass, a declarat că organizaţia sa număra 7000 de membri. S-a discutat despre drepturile deportaţilor, aplicarea legii pentru retrocedarea pământului ş.a. Preşedinte a fost ales Stefan Müller, iar locţiitor Peter Christmann.

     

    17.03.1991, Rusca Montană / Russberg (judeţul Caraş-Severin). Înfiinţarea Forumului local

    Adunarea de constituire a ales prima conducere: Francisc Felzer, preşedinte, Willi Rusnyak, vicepreşedinte. În 1991 erau 188 membri (din Rusca / Russberg şi Ruşchiţa). Următorii preşedinţi au fost: Georg Butuza (1992-1994), Helmut Piess (1994-1995), Emil Pribil (1995-2000), N. Piess (2000). La început erau 188 membri, pentru ca în 2004 să ajungă la 32 membri.

     

    27.03.1991, Bucureşti / Bukarest. Proiect pentru legea minorităţilor propus de F.D.G.R.

    Ziarul „Neuer Weg" din 27.03. a publicat un proiect de Lege a minorităţilor, care are un preambul, o parte generală şi 6 capitole. Preşedintele F.D.G.R., Thomas Nägler, a predat preşedintelui României, Ion Iliescu, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi guvernului, textul proiectului de lege a minorităţilor. Nu a primit însă niciodată un răspuns, nici nu s-a pus în dezbaterea Parlamentului proiectul. Cercurile guvernamentale nu s-au angajat în reglementarea legală a problemei minorităţilor pe baza standardelor internaţionale. Premierul Nicolae Văcăroiu, la venirea sa în fruntea guvernului, a respins înfiinţarea unui minister sau a unui secretariat al minorităţilor. Consiliul Minorităţilor, creat în primăvara anului 1993, este organ consultativ. F.D.G.R. nu se retrage din Consiliu, deoarece acesta va discuta proiectul de lege a minorităţilor. S-a cerut opinia tuturor minorităţilor şi instituţiilor reprezentate în Consiliu.

     

    11-26.03.1991, Reşiţa / Reschitza. Concurs de compuneri în limba germană

    Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor, la iniţiativa preşedintelui său, Erwin Josef Ţigla, în colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din Banatul Montan (F.D.G.B.M.), a lansat o chemare la un concurs de compuneri pentru elevii din clasele I-VIII ale şcolilor cu limba germană de predare. Tema concursului: Eu îmi iubesc oraşul. Au participat 66 de elevi din Reşiţa / Reschitza şi s-au acordat premii celor mai bune lucrări. Concursul a continuat şi în anii următori, fiind organizat o dată la 2 ani. Juriile au fost formate din scriitori germani din România, profesori universitari şi din licee, redactori de ziare germane. Lucrările câştigătoare au fost publicate în revista „Echo der Vortragsreihe" (Reşiţa / Reschitza).

     

    14.04.1991, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Academiei Evanghelice „Transilvania"/Evangelische Akademie Siebenbürgen (EAS)

    Soţii Gerhard şi Dorothea Koch-Möckel au avut iniţiativa înfiinţării acestei instituţii pentru instruirea adulţilor. În sala Forumului Sibiu / Hermannstadt au fost prezente 40 de persoane din care 34 erau membri fondatori ai asociaţiei. Ei au discutat statutele. Asociaţia îşi propune să fie un loc de întâlnire ecumenic, să promoveze contactele dintre biserici şi diferite grupe sociale, să acţioneze ecumenic, interetnic şi interdisciplinar. Asociaţia va organiza sesiuni ştiinţifice, seminarii, ale căror lucrări vor fi publicate în reviste de specialitate şi în presă. Se va căuta un edificiu pentru sediul propriu (o fostă casă parohială).

     

    19-20.04.1991, Sibiu / Hermannstadt, Timişoara / Temeswar. Vizita unei delegaţii oficiale din Bavaria

    O delegaţie condusă de Barbara Stamm, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Ordinii Sociale al Bavariei a făcut o vizită la Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar. Delegaţia a discutat cu conducerea F.D.G.R. despre posibilităţile de îmbunătăţire a vieţii germanilor din România. Delegaţia a fost primită şi de episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, Cristoph Klein. Barbara Stamm a promis un ajutor imediat de 30.000 mărci pentru expoziţia 800 de ani de biserică germană în Transilvania şi alte 10.000 mărci pentru înfiinţarea unei grădiniţe germane la Sibiu / Hermannstadt. B. Stamm a declarat ziarului „Neuer Weg" că germanii care vor să rămână în România trebuie ajutaţi.

    În 20.04, delegaţia a ajuns la Timişoara / Temeswar, unde s-a întâlnit cu reprezentanţii F.D.G.B. Au fost prezenţi şi reprezentanţii organizaţiilor saşilor şi şvabilor din Germania. În Bavaria trăiesc peste 50.000 de germani emigraţi din România, care s-au integrat repede în societatea germană. Au fost prezentate problemele şvabilor: moştenirea culturală, învăţământul în limba germană. Delegaţia a fost primită de episcopul bisericii romano-catolice, Sebastian Kräuter şi de prefectul judeţului Timiş, Florentin Cârpanu. Seara, delegaţia a vizitat comuna Biled /Billed.

     

    20.04.1991, Tirol / Tirol, Königsgnad (judeţul Caraş-Severin). Înfiinţarea forumului local

    Au participat peste 100 de persoane, care au ascultat o conferinţă despre Stiria, organizată de Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţia Adulţilor Reşiţa / Reschitza. Apoi ing. Anton Schulz, preşedintele Forumului Germanilor din Banatul Montan a prezentat statutele, Leon Brezina preşedintele organizaţiei judeţene a foştilor deportaţi şi Erwin Josef Ţigla, preşedintele Asociaţiei Germane de Cultură Reşiţa / Reschitza au vorbit despre problemele sociale şi culturale. Preşedinte al Forumului Tirol a fost ales Manfred Nordiga, iar locţiitor Johann Belgram. Delegat în forumul judeţean a fost desemnat Stefan Festoe.

     

    22.04.1991, Drobeta Turnu-Severin. Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat al Germanilor

    Adunarea s-a ţinut în Palatul Culturii. Primul comitet de conducere: preşedinte - Vera Svâgnea, locţiitor - Heidemarie Anneliese Popescu. Din 1997, locţiitorul a fost ales preşedinte. În 1990, organizaţia avea 154 de membri. În 2004 mai erau 35 de membri. Forumul pentru tineret s-a înfiinţat în 1995.

     

    26.04.1991, Sibiu / Hermannstadt. Întâlnirea preşedintelui Ion Iliescu cu preşedintele F.D.G.R., Thomas Nägler

    Cu prilejul vizitei în Sibiu / Hermannstadt şi împrejurimi, preşedintele României, Ion Iliescu, a avut o întâlnire la Casa Armatei cu reprezentanţii partidelor din judeţul Sibiu. Cu acest prilej, preşedintele F.D.G.R., Thomas Nägler a arătat colaborarea bună a Forumului cu prefectura judeţului, a mulţumit pentru aprobarea unei grupe de studiu în limba germană la Facultatea de Filologie şi Istorie din Sibiu / Hermannstadt, a arătat că aniversarea a 850 de ani de la colonizarea saşilor şi a 800 de ani de la constituirea bisericii lor trebuie sărbătorite şi în ţară şi l-a invitat pe preşedintele Iliescu la această manifestare. El a cerut ca bunurile culturale săseşti luate de la Muzeul Brukenthal să revină la această instituţie. Din partea F.D.G.R. a fost prezent şi prof. univ. Hans Klein care a cerut revenirea la timpul de emisie iniţial (care a fost scurtat) al emisiunii în limba germană de la TVR. În conferinţa de presă, preşedintele Iliescu a spus că problema minorităţilor naţionale va fi rezolvată prin Constituţie.

     

    04.1991, Karlsruhe (Germania). Participarea Teatrului German de Stat Timişoara / Temeswar la Zilele culturii europene

    La karlsruhe, teatrul a prezentat piesa în dialect şvăbesc a lui Hans Kehrer, Două surori. Piesa a avut premiera absolută în aprilie 1980 şi s-a jucat de 43 de ori, până la emigrarea autorului. Atunci, autorităţile comuniste au interzis spectacolele cu această piesă. În 1990-1991 a fost reluată şi s-a bucurat de succes în Germania. Prestaţia celor două actriţe, Ida Jarcsek-Gaza şi Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, a fost remarcată de presa germană de specialitate.

     

    10-12.05.1991, Karlsruhe (Germania). Simpozion internaţional despre literatura germană din România

    Simpozionul a fost organizat de Organizaţia de tineret a şvabilor bănăţeni care trăiesc în Germania. Au prezentat referate cercetători şi universitari din Germania şi din România. De asemenea, au citit din operele lor scriitori germani din România din 3 generaţii: Wolf von Aichelburg, Helmut Britz, Marius Koity. La simpozion a participat şi Horst Martin din conducerea F.D.G.B. şi 2 elevi de la Liceul „Lenau", câştigători ai olimpiadei de germană pe ţară, răsplătiţi cu o excursie în Germania de Asociaţia Banat. JA.

     

    27.05.1991, Reşiţa / Reschitza. Înfiinţarea corului „Franz Stürmer" al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza

    20 de membre ale F.D.G.B.M. au înfiinţat un grup vocal dirijat de Ildikó Wieszner (1992-1993), Waltraud Muntoi (1993-1999), Adrianne Păunel (1999-2003). În decembrie 1999 corul a fost numit „Franz Stürmer", după cel mai cunoscut muzician german (dirijor şi compozitor) din Banatul Montan. Corul a evoluat în cadrul manifestărilor culturale ale F.D.G.B.M., în aşezări din zonă, la Oradea / Großwardein şi în alte locuri, precum şi în Ungaria, Austria. În anul 2000, împreună cu trio „Banatul Montan" au înregistrat un CD şi un MC, intitulat Gruss aus dem Banater Bergland / Salutări din Banatul Montan.

     

    09.06.1991, Reşiţa / Reschitza. Prima ediţie a Zilelor literaturii germane la Reşiţa / Reschitza

    Au participat la o după-amiază literară Engelbert Rittinger şi Josef Michaelisz din Ungaria, Marie Luise Vasiliu şi Therese Russy din Reşiţa / Reschitza care au citit din creaţiile lor.

     

    30.07.1991, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Institutului Diaconic al Bisericii Evanghelice C.A. din românia / Diakonisches Werk der Evangelischen Kirche A. B.

    Organizaţia aparţine Bisericii Evanghelice. Toţi membrii conducerii trebuie să fie credincioşi ai acestei biserici. 3 dintre cei 8 membri ai conducerii sunt numiţi de conducerea bisericii. Iniţial au fost 22 de membri, în 2000 erau 108. Organizaţia economică şi-a propus ajutorarea semenilor aflaţi în situaţii dificile. Între realizările Institutului Diaconic se află: două instalaţii de perfuzie la spitalul din Sibiu / Hermannstadt şi la Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca / Klausenburg întreţinute timp de 3 ani, organizarea de cursuri pentru îngrijirea bătrânilor (110 persoane), înfiinţarea căminului de bătrâni „Dr. carl Wolff" din Sibiu / Hermannstadt, renovarea casei parohiale din Blumăna / Blumenau - Braşov / Kronstadt, care găzduieşte 12-14 persoane, un proiect „Masa pe roţi", în cadrul căruia se distribuie prânzuri la domiciliu unor oameni în vârstă, nevoiaşi. Mijloacele financiare pentru aceste realizări provin în majoritatea lor din Germania, Austria, Elveţia.

     

    08.1991, Sibiu / Hermannstadt. Constituirea Societăţii „Concordia" a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt

    Societatea „Concordia" reunea şi dădea o bază de drept unor servicii pe care Forumul sibian le avea deja. Acesta putea acum să-şi asigure venituri proprii şi prin aceasta, o libertate de mişcare în domeniul financiar. „Concordia" a facilitat membrilor săi obţinerea vizelor pentru Austria şi Germania de la Consulatul German din Sibiu / Hermannstadt. De asemenea, s-au organizat cursuri în limba germană. Prin „Concordia" au fost puse în vânzare acele bunuri sosite ca ajutoare din străinătate, care nu erau necesare membrilor Forumului. De asemenea, a fost înfiinţat un atelier propriu de reparaţii auto pentru autobuzele şcolare. Acesta a preluat şi reprezentanţa service a Mercedes-Benz.

     

    02.09.1991, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Cercului Femeilor Evanghelice Sibiu / Hermannstadt

    Cercul a fost creat la iniţiativa Renatei Fabritius şi avea în 2000 cca. 60 de membre active. Nu este persoană juridică. Activitatea se desfăşoară în principal, în trei grupe de lucru de mână, în întâlniri săptămânale. Lucrurile realizate (broderii, împletituri, cusături etc.) sunt vândute la bazarele prilejuite de sărbători, iar veniturile sunt destinate ajutorării celor nevoiaşi. Există o conducere din 7 membre. Cercul are legături cu cercuri similare din Austria, Germania, cu F.D.G.S.

     

    05.09.1991, Sibiu / Hermannstadt. Înregistrarea statutelor Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.) la Tribunalul Sibiu / Hermannstadt

    F.D.G.S. este o organizaţie locală a F.D.G.R., al cărui program îl susţine. Organizaţia reprezintă interesele germanilor din Sibiu / Hermannstadt în faţa autorităţilor. Membri pot fi cetăţenii români de naţionalitate germană dacă locuiesc în Sibiu / Hermannstadt sau în împrejurimi. Înscrierea în organizaţie se face prin cerere şi prin recunoaşterea programului F.D.G.R. şi a statutului F.D.G.S. Membrii se pot înscrie în partide, organizaţii sau asociaţii profesionale. Adunarea membrilor este anunţată de conducere, cel puţin o dată pe an. Adunarea alege conducerea, aprobă programul, aprobă activitatea conducerii şi fixează atribuţiile membrilor. Membrii simpatizanţi pot face propuneri, dar nu au drept de vot. Conducerea F.D.G.S. este formată din cel puţin 7 membri. Ei aleg un preşedinte şi un locţiitor. Fiecare membru al conducerii, în afara preşedintelui, răspunde de un resort (cultură, şcoală, social, economie, politică) şi raportează regulat conducerii. Aceasta decide asupra atribuţiilor membrilor care pot contribui la dezvoltarea activităţilor F.D.G.S. Conducerea va fi aleasă în fiecare an. Preşedintele nu poate fi ales mai mult de 4 ani. Finanţarea F.D.G.S. se face din contribuţiile membrilor, din bani publici şi din donaţii. Conducerea va face un raport asupra stării financiare în faţa adunării membrilor. Preşedinţii F.D.G.S. au fost: Thomas Nägler (ianuarie-aprilie 1990); Hans Klein (aprilie 1990-aprilie 1992); Andreas von Hannenheim (aprilie 1992-martie 1995); Kurt Klemens (martie 1995-februarie 1998); Martin Bottesch (februarie 1998-2000).

     

    06.10.1991, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Uniunii Foştilor Deportaţi în Rusia / Verband der ehemaligen Russlanddeportierten

    La început s-au înscris în asociaţie, din Sibiu / Hermannstadt şi din 50 de aşezări din jur, 1280 de foşti deportaţi, în Mediaş / Mediasch şi jur 700 , deci în întregul judeţ Sibiu / Hermannstadt erau 2000 de foşti deportaţi, membri ai asociaţiei. Numărul lor a scăzut apoi prin deces şi emigrare. Membrii asociaţiei au întâlniri periodice (lunar sau de două ori pe lună). Ei discută despre problemele lor, despre aplicarea legii 118/1990, prin care primesc un supliment la pensie şi câte 200 lei pe an de deportare în Rusia. La întâlniri participă membrii conducerii F.D.G.R., personalităţi. Preşedinte al asociaţiei a fost ales Karl Schörnig.

     

    08.11.1991, Weimar (Germania). Premiu literar pentru Joachim Wittstock

    Poetul şi prozatorul sibian Joachim Wittstock (1939), specialist în istoria literaturii germane din România, angajat la Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, a fost distins cu premiul literar „Darul de onoare" (Ehrengabe) care i-a fost oferit de Fundaţia pentru literatura germană „Schiller" din Weimar, pentru întreaga sa activitate literară.

     

    16-25.11.1991, Reşiţa / Reschitza. Ediţia I a Decadei culturii germane din Banatul Montan Decada este constituită dintr-o serie de manifestări culturale: conferinţe, vernisaje de expoziţii, concerte, dansuri populare germane, organizate de forumurile germane locale şi de Asociaţa Germană de Cultură pentru Educaţia Adulţilor Reşiţa / Reschitza. Manifestările au început la Reşiţa / Reschitza, în sala „Lyra"şi au continuat în alte centre: Dognecea / Dognatschka, Gărâna / Wolfsberg, Oraviţa / Orawitza. La festivitatea de deschidere au fost prezenţi: Ingmar Brandsch, deputautul F.D.G.R., Vasile Zaberca, inspector-şef la Inspectoratul Judeţean de Cultură Caraş-Severin, Horst Martin, director al F.D.G.B., dr. Gundel Holaubeck, care a transmis salutul Uniunii Culturale din Graz. În total au fost 18 manifestări culturale. Pe lângă formaţiile aristice şi personalităţile din Banatul Montan au participat şi oaspeţi: dr. Gundel Holaubeck din Graz, care a susţinut conferinţe, preotul Heinz Galter din Turnişor / Neppendorf - Sibiu / Hermannstadt şi prof. Erich Pfaff din Timişoara / Temeswar, care au prezentat conferinţe cu proiecţii.

     

    Toamna 1991, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea Cercului literar „Die Stafette"

    Cenaclul şi-a propus să continue tradiţia cercurilor „Lenau" şi „Adam Müller-Guttenbrunn", să reunească tinerele talente şi să contribuie la continuarea celei de-a V-a literaturi germane din Europa. Conducătoarea Cercului este dr. Annemarie Podlipny-Hehn. Cercul se reuneşte regulat la Casa „Adam Müller-Guttenbrunn" Timişoara / Temeswar şi în 15 ani de activitate a publicat 25 de volume de lirică, proză, literatură dialectală, reportaje, istoria artei, a avut lecturi ale membrilor în ţară şi în străinătate. Cercul, care la înfiinţare era singurul din ţară, reuneşte autori vârstnici: Ignaz Bernhard Fischer, Helen Alba-Kling, Edith Guip-Cobilanschi, Alexandrina Paul, Erika Scharf şi tineri ca: Henrike şi Lorette Brădiceanu-Persem, Bianca Barbu, Robert Tari, Lucian Vărşăndan ş.a.

     

    14.12.1991, Sibiu / Hermannstadt. Adoptarea Statutului-cadru al Forumului Democrat al Germanilor din România

    Statutul a fost adoptat de adunarea reprezentanţilor F.D.G.R. Acesta are 47 de articole. Potrivit statutului, F.D.G.R. este „uniunea minorităţii germane din România, organizată pe baze etnice." (art.1). Membrii F.D.G.R. sunt membrii minorităţii germane, care sunt apăraţi şi ajutaţi prin măsuri politice, economice, culturale etc., pentru a-şi păstra şi afirma identitatea etnică şi conştiinţa identităţii proprii. F.D.G.R. reprezintă minoritatea germană în faţa autorităţilor statale, a organizaţiilor internaţionale şi se angajează, împreună cu alte forţe politice, să construiască şi să apere un stat de drept în România. Membru al F.D.G.R. poate fi orice cetăţean român care se recunoaşte ca aparţinând minorităţii germane. Persoanele de altă naţionalitate şi cetăţenii străini pot deveni simpatizanţi. Membrii au dreptul să aleagă, să opineze asupra activităţii conducerii şi să participe la toate activităţile forumului. Ei pot să intre în partide politice, sindicate, asociaţii profesionale.

    Unitatea de bază pentru activitate este organizaţia de bază. Respectând statutul F.D.G.R., organizaţia de bază poate adopta propriul statut şi propria ordine pentru a-şi delimita domeniul şi modul de activitate. Prin organizaţiile de bază se înţeleg: forumurile locale (cu membrii unei aşezări - comune, oraşe), forumurile centrale (care cuprind pe lângă membrii dintr-o aşezare şi jurul său şi membrii din organizaţii locale mai slabe). Organizaţiile de bază au alegeri la doi ani.

    Organizaţiile de bază dintr-un anumit spaţiu, definit prin situaţia geografică, istorie, tradiţii formează un forum regional (Transilvania, Transilvania de Nord, Banatul, Banatul Montan, Bucovina, Bucureşti / Bukarest). Forumul Democrat al Germanilor din România reuneşte toate forumurile. El este condus de o adunare a reprezentanţilor, din care fac parte de drept: preşedintele F.D.G.R., preşedinţii forumurilor regionale, parlamentarul F.D.G.R., delegaţii forumurilor locale şi centrale, delegaţi aleşi (1 la o mie de membri). Adunarea reprezentanţilor se reuneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este necesar. Adunarea primeşte propunerile forumurilor locale şi regionale, le discută şi decide asupra programului şi statutului F.D.G.R., fixează politica F.D.G.R., alege preşedintele, aprobă bugetul, aprobă directivele pentru participarea la alegeri. Adunarea alege comisii de specialitate (economie, cultură, politică, relaţiile cu parlamentul şi guvernul etc.).

    Preşedintele F.D.G.R. este ales pe 4 ani. El reprezintă Forumul în faţa autorităţilor de stat (guvern, partide şi organizaţii din ţară şi străinătate). F.D.G.R. poate avea şi un preşedinte de onoare. Parlamentarii F.D.G.R. reprezintă principiile politice ale F.D.G.R. în parlament. Conducerea F.D.G.R. desemnează un conducător de afaceri (director) care conduce biroul şi rezolvă problemele curente.

    Acest program a suferit mici modificări în adunările reprezentanţilor F.D.G.R. din 27-28.11.1993 şi 14.03.1998.

     

    1991, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea Asociaţiei Bănăţene pentru Cooperare Internaţională BANATIA

    Asociaţia a fost creată de conducerea F.D.G.B. cu scopul de a realiza proiecte de tipul „Ajutor pentru autoajutorare". Asociaţia a fost ajutată de GWZ Stuttgart, care i-a fost consilier şi partener. La început, BANATIA deservea germanii din întreaga ţară. Până în 2003 au fost promovate 116 proiecte. Asociaţia se ocupă, în principal, de încurajarea economiei dar, prin fundaţia „Stefan Jäger", sunt sprijiniţi toţi cei preocupaţi de cultivarea limbii germane, păstrarea obiceiurilor.