Minoritatea germană 1990

     

    03.01. 1990, Timişoara / Temeswar. Emisiunile postului de radio Timişoara / Temeswar în limba germană

    Postul de radio „Timişoara liberă" emite 12 ore pe zi. Emisiunea în limba germană este zilnic de la orele 12:00 la 12:30. Emisiunile în limba maghiară şi sârbă au, de asemenea, alocate câte 30 de minute.

     

    03.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Definitivarea memoriului Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt

    La Institutul Teologic a fost discutată platforma-program numită acum memoriu. S-a adoptat forma definitivă care a fost trimisă organizaţiilor similare din Bucureşti / Bukarest, Mediaş / Mediasch, Braşov / Kronstadt, Sighişoara / Schäßburg, Timişoara / Temeswar. Juristul Florin Albulescu a redactat o expunere de motive despre situaţia de drept a minorităţii germane din România, care însoţeşte memoriul. A fost alcătuit şi un program în 7 puncte, pe baza căruia germanii din România urmează să recapete statutul unei minorităţi naţionale, să-şi poată continua existenţa ca o comunitate etnică, într-o societate pluralistă, să contribuie la integrarea României într-o casă comună europeană. Programul cerea autonomie culturală şi pentru a asigura continuarea existenţei minorităţilor germane. Se solicită învăţământ în limba maternă de la grădiniţă la liceu, în aşezările cu populaţie germană, existenţa unei şcoli pentru pregătirea învăţătorilor. În vederea asigurării intereselor culturale specifice se cerea crearea unor institute de cultură la Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar.

    Un alt deziderat era prezentarea corectă a trecutului saşilor şi şvabilor în manualele şcolare, lucrări ştiinţifice, muzee. O altă solicitare viza acceptarea faptului că în comunitatea germană o parte dintre membri trăiau în străinătate. O adunare largă urma să dezbată şi să aprobe acest document.

     

    04.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Preşedintele Partidului Liberal Democrat German regretă emigrarea germanilor din România

    Aflat într-o vizită de 24 de ore la Bucureşti / Bukarest, Otto Graf Lambsdorff, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Germania declară ziariştilor de la „Neuer Weg" (Bucureşti / Bukarest): „Am urmărit totdeauna cu mare îndoială şi o regret, pentru că mi-e clar că aici va fi distrusă o insulă de cultură germană. Ştiu, fireşte, că populaţia germană n-a emigrat de bună voie, ci împrejurările au silit-o. De aceea, sper că noua conducere a României va găsi o soluţie cu care să fie de acord toate părţile".

     

    05.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Întâlnirea preotului Günter Ambrosi cu Otto Graf Lambsdorff, preşedintele P.D.L. din Germania

    Preşedintele Partidului Liberal Democrat din Germania, Otto Graf Lambsdorff, în vizită la Bucureşti / Bukarest se întâlneşte cu preotul Günter Ambrosi, parohul evanghelic al Capitalei, pentru a discuta problema germanilor din România.

     

    05.01.1990, Mediaş / Mediasch. Adunarea de alegere a unui comitet de conducere provizoriu al Forumului Democrat German

    Reprezentaţi ai germanilor din oraş au discutat memoriul adoptat în ziua anterioară la Sibiu / Hermannstadt şi s-au făcut propuneri pentru completarea lui. Astfel, s-a cerut asigurarea învăţământului în limba germană, înfiinţarea de internate pentru copiii de la sate, luarea în consideraţie a etniei absolvenţilor la repartizarea lor în muncă, construirea de cămine de bătrâni.

    A fost ales un comitet provizoriu de conducere: prof. Ingmar Brantsch, prof. Inge Jekeli, prof. Hans Botsch, curatorul bisericii Karl Römer, economul Hugo Schneider. Comitetul va fi completat cu un reprezentant al tineretului.

     

    05.01.1990, Braşov / Kronstadt. Primele discuţii la Casa parohială a Bisericii Evanghelice C.A. privind înfiinţarea Forumului German. Vezi plic 2, Foto ziarul „Karpatenrundschau".

     

    05.01.1990, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din Banat.

    Adunarea de constituire a avut loc la Liceul „Lenau". Au participat reprezentanţi ai germanilor din Timişoara / Temeswar, judeţele Arad, Caraş-Severin şi Timiş. Au fost peste 100 de persoane. S-a decis ca în Timişoara / Temeswar şi în judeţe să se organizeze adunări pentru alegerea unor delegaţi. Majoritatea celor prezenţi s-au declarat pentru rămânerea în Banat, pentru apărarea identităţii şi continuarea activităţii începute în sec. XVIII. Mesajul anunţa crearea F.D.G.R. la Sighişoara / Schäßburg, faptul că F.D.G.R. susţine programul F.S.N., saluta noul început din România şi exprima satisfacţia de a se asigura drepturile şi libertăţile minorităţilor naţionale într-o societate pluralistă.

     

    06.01.1990, Sighişoara / Schäßburg. Adunarea de alegere a unui comitet provizoriu al Forumului Democrat German

    Adunarea era formată din saşi aparţinând diferitelor categorii sociale. A fost dezbătut proiectul de memoriu de la Sibiu / Hermannstadt (4 ianuarie) şi s-au propus noi solicitări. S-a constatat că noul regim din România venea prea târziu pentru populaţia germană. Încrederea sa în noile instituţii democratice se va trezi cu greu. Propunerile făcute privesc învăţământul, cultura în general, grija pentru populaţia săsească îmbătrânită prin plecarea tinerilor. Au fost aleşi în comitetul provizoriu: preotul Thomas Grau, electricianul Walter Lutsch, prof. Hermann Baier, prof. Peter Theil, redactorul la „Neuer Weg" Hannelore Baier. Comitetul va fi completat cu un reprezentant al tineretului.

     

    07.01. 1990, Bucureşti / Bukarest. Cotidianul „Neuer Weg", Bucureşti / Bukarest, publică Declaraţia Fronului Salvării Naţionale

    Redacţia constata că Declaraţia promitea asigurarea drepturilor individuale şi colective pentru naţionalităţi, garanţii constituţionale şi o lege pentru minorităţile naţionale, chiar şi un minister al minorităţilor. Declaraţia arată: „Dorim să asigurăm minorităţilor naţionale dreptul de a-şi rezolva problemele lor politice, sociale şi culturale prin prin corporaţiile lor democratice, prin reprezentanţii lor delegaţi sau aleşi în organele puterii, administraţie ca şi în celelalte corporaţii ale societăţi civile".

     

    08.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea de constituire a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)

    În sala de conferinţe de la Casa Albastră a avut loc prima adunare a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.) / Demokratisches Forum der Deutschen Hermannstadt. Au fost 150 de participanţi din Sibiu / Hermannstadt şi oaspeţi din Alba Iulia, Cisnădie / Heltau, Mediaş / Mediasch şi din comune. Grupul de iniţiativă alcătuise un memoriu în 23 decembrie 1989. Acum propune statutul organizaţiei. S-a relatat ca dr. Thomas Nägler era în Bucureşti / Bukarest ca reprezentant al F.D.G.S. şi discută cu Consiliul pentru Minorităţi şi cu Comisia de redactare a Constituţiei. După discuţii a fost aleasă conducerea: arh. dr. Hermann Fabini, Killian Dörr jun., student, dr. Thomas Nägler, cercetător istoric, prof. univ. dr. Hans Klein, prof. Friedrich Philippi, profesor. S-a decis primirea ca membri a germanilor care acceptă statutul şi memoriul şi a unor noi propuneri pentru completarea acestor documente.

     

    08.01.1990, Braşov / Kronstadt. Constituirea consiliului judeţean Braşov al F.D.G.R.

    În aula Liceului „Honterus" a avut loc o adunare la care au participat reprezentaţi ai tuturor categoriilor sociale din judeţul Braşov. A fost ales un comitet de conducere provizoriu din 15 membri şi un birou executiv cu 15 membri. Adunarea a aprobat proiectul de platformă, devenit memoriu, adoptat la Sibiu / Hermannstadt, la 4 ianuarie 1990. Pe baza numeroaselor propuneri s-a elaborat o anexă la memoriu, socotindu-se că adăugirile erau importante pentru toţi germanii din România, nu doar pentru cei din Braşov / Kronstadt. De exemplu, se propune ca studenţii germani din România să poată studia câteva semestre în străinătate. Adunarea a cerut reînfiinţarea muzeului săsesc şi retrocedarea vechiului sediu al Liceului „Honterus". S-a decis înfiinţarea unui Birou de informaţii al forumului, la redacţia publicaţiei „Karpatenrundschau". Comitetul de conducere va fi lărgit, deoarece aşezări importante n-au fost reprezentate.

     

    08.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea de constituire a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt

    La Casa Albastră din Piaţa Mare a Sibiului / Hermannstadt a avut loc adunarea de constituire a Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt. A fost ales un comitet de conducere format din 6 persoane: Hermann Fabini, Kilian Dörr, Horst Weber, Michael Gross, Thomas Nägler, Hans Klein (aflat în convalescenţă, după ce a fost împuşcat în 25 decembrie 1989), Friedrich Philippi. Th. Nägler a fost ales preşedinte în prima şedinţă a comitetului de conducere.

     

    08.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Predarea textului memoriului Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)

    Dr. Thomas Nägler a predat Memoriul F.D.G. Consiliului Frontului Salvării Naţionale din Bucureşti / Bukarest. Memoriul cuprindea aşteptările şi cererile germanilor din România faţă de noul regim. Nu s-a primit însă niciun răspuns la acest document.

     

    09.01.1990, Alba Iulia / Karlsburg. Constituirea unui grup de iniţiativă pentru înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Alba

    Grupul anunţă pe toţi cei interesanţi că adunarea de constituire va avea loc la Casa de Cultură din Sebeş / Mühlbach, în 21 ianuarie 1990. Se cerea alegerea de reprezentanţi în localităţile cu germani. Pentru grupul cu iniţiativă semnau: Martin Bottesch, Michael Luister, Friedrich Mauksch, Gerhard Wagner.

     

    09.01.1990, Bocşa / Bokschan. Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat German

    Adunarea de constituire a avut loc la primărie. Din prima conducere: preşedinte - Herbert Bakk, locţiitor - Otto Hengstenberger, secretar - Peter Kneipp. Numărul de membri: 121 în februarie şi 488 la sfârşitul anului 1990. Din iunie 1990 până în decembrie 1998 preşedinte Josef Harttmann, din februarie 1999 Helene Rieser. Numărul maxim de membri (1.012) în 1993, în 2004, 186. În 1994 a fost creată o grupă de dansuri a copiilor, iar în 1994 a fost înfiinţată organizaţia de tineret. În 1994 s-au înfiinţat o grupă culturală şi Forumul de Tineret.

     

    09.01.1990, Reşiţa / Reschitza. Constituirea organizaţiei din Banatul Montan a Forumului Democrat al Germanilor (F.D.G.B.M.)

    După o întâlnire pregătitoare (Hans Bettisch, Werner Kremm şi Erwin Josef Ţigla) a fost convocată adunarea de constituire. Adunarea (50-60 de persoane) a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor. Erau prezenţi reprezentanţi ai germanilor din Reşiţa / Reschitza, Caransebeş / Karansebesch, Dognecea / Dognatschka, Bocşa / Bokschan, Caraş-Severin. Grupul de iniţiativă a propus o declaraţie de principii şi un set de deziderate, care, în parte, se regăsesc şi la celelalte forumuri din ţară, dar sunt şi cereri specifice zonei Banatului Montan. Forumul îşi propune să reprezinte pe toţi germanii de aici, inclusiv pe cei din Orşova / Orschowa. F.D.G.B.M. şi se consideră o parte din Forumul Democrat al Germanilor din Banat (F.D.G.B.). Se propun: libera folosire a limbii germane în întregul învăţământ, reînvierea şi păstrarea obiceiurilor, un sediu pentru F.D.G.B.M., o casă şi un muzeu al germanilor din zonă. F.D.G.B.M. caută parteneriat cu organizaţiile similare din ţară şi din spaţiul germanofon, cu cele ale maghiarilor din România. F.D.G.B.M. cere dreptul de a avea reprezentanţi în consilii judeţene şi locale ale F.S.N. Primul comitet de conducere ales: preşedinte - ing. Karl Ludwig Lupşiasca, vicepreşedinte - Erwin Josef Ţigla, secretar - jurnalistul Werner Kremm, membri: Herbert Bakk, Bocşa / Bokschan, Hans Klein, Caransebeş / Karansebesch, Walter Vogel, reprezentant în Consiliul judeţean al Frontului Salvării Naţionale, Elisabeth Bell, responsabilă pentru grupa de dansuri şi Erhard Berwanger. În 1990 erau 1.500 de membri şi 120 simpatizanţi. Numărul maxim: 4.618 membri şi 1.772 simpatizanţi în 1993, pentru ca în 2004, să se ajungă la 769 membri.

    Statutele organizaţiei au fost adoptate la 23.01.1990. În 1991-1992 preşedinte a fost Anton Schutz, iar în 1993, din nou, K.L. Lupşiasca, până în 2004, când a fost ales Erwin Josef Ţigla. Din organizaţie face parte şi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa / Reschitza (înfiinţată în 1987 de E. J. Ţigla), 3 grupe de dansuri pentru tineret, o organizaţie de tineret din 1990 ş.a.

     

    10.01.1990, Timişoara / Temeswar. Adunarea pregătitoare pentru constituirea Forumului Democrat al Germanilor din România

    În sala festivă a Liceului „Lenau" s-au reunit reprezentanţi ai germanilor din România pentru a adopta o declaraţie de principii şi a discuta programul Forumului Democrat al Germanilor din România (F.D.G.R.)/ Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien. Adunarea a fost prezidată de prof. Erich Pfaff, preşedinte provizoriu al Forumului Democrat al Germanilor din Banat. Au fost prezenţi şi oaspeţi din Germania, sosiţi cu ajutoare şi dorind să se informeze asupra stării conaţionalilor din România. Din cauza absenţelor reprezentanţilor din multe centre adunarea şi-a propus doar o pregătire pentru paşii următori în organizare. Noile reglementări şi structuri în România (Constituţia, legea electorală, legea învăţământului) erau în pregătire şi era necesară o reprezentanţă a germanilor care să expună punctul propriu de vedere. Adunarea s-a constituit într-o continuare a celei de la Sighişoara / Schäßburg, din decembrie. F.D.G.R. se consideră o organizaţie politică, dar nu un partid. Adunarea a aprobat memoriul F.D.G.S., l-a completat şi l-a adoptat ca declaraţie de principii, la fel statutul F.D.G.S., care putea fi folosit şi de celelalte forumuri judeţene. Michael Markel, universitar din Cluj / Klausenburg, a făcut un set de propuneri pentru învăţământul în limbă maternă. Cele 3 documente vor fi publicate în presă şi transmise Consiliului F.S.N., Comisiei pentru Minorităţi şi Ministerului Învăţământului. S-au făcut numeroase propuneri concrete pentru garantarea posibilităţilor de păstrare şi întărire a identităţii etnice. Günter Ambrosi, preşedinte provizoriu al Forumului din Bucureşti / Bukarest, care luase contact cu Comisia pentru Minorităţi, a fost împuternicit ca, în caz de urgenţă, să reprezinte F.D.G.R. în faţa autorităţilor. S-a decis o nouă adunare, după 3-4 săptămâni, la Sighişoara / Schäßburg, pentru alegerea conducerii.

     

    10.01. 1990, Bucureşti / Bukarest. Preşedintele F.S.N., Ion Iliescu, cere saşilor şi şvabilor plecaţi să se întoarcă în ţară

    Preşedintele F.S.N. a dat un interviu ziarului „Die Welt" din Germania, în care cerea saşilor şi şvabilor plecaţi să revină în ţară. El afirmă că se vor crea condiţii bune pentru toate naţionalităţile.

     

    12.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Reînfiinţarea emisiunii TVR în limba germană

    Emisiunea a fost înfiinţată în noiembrie 1969, dar a fost desfiinţată în ianuarie 1985. În ianuarie 1990, Ildikó Schaffhauser şi Renate Storch, care lucraseră în redacţia emisiunii, au acţionat pentru reintroducerea emisiunii în limba germană în grila de programe a TVR. În fiecare vineri existau două ore de emisiune, de la 17ºº la 19ºº, cu reluări sâmbăta între orele 12ºº şi 1245. Emisiunile sunt subtitrate în limba română. Cu sprijin financiar din Germania, s-a procurat aparatură. Echipa emisiunii avea 20 de angajaţi. Durata emisiunii s-a redus însă. Din 1992 s-a introdus o emisiune în limba germană şi pe TVR2, marţi între orele 15ºº şi 16ºº. Mai apoi şi pe canalul România 1 s-a introdus emisiunea Akzente, joia între 15ºº şi 17ºº. Pe canalul România Internaţional, luni, din două în două săptămâni, este o emisiune în limba germană, între orele 15ºº şi 16ºº.

     

    13.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Încheierea redactării proiectului programului Forumului Democrat al Germanilor din România

    Proiectul a fost redactat de un comitet desemnat de F.D.G.R. şi avea la bază memoriul făcut la Sibiu / Hermannstadt, la 3.01.1990. Proiectul a fost publicat în ziarul „Neuer Weg" din 18.01.1990.

    Programul avea un preambul în care se preciza că „F.D.G.R. este o uniune a cetăţenilor români care se considerau în minoritatea germană". Scopul său este activitatea politică, socială, economică şi culturală, pe baza Constituţiei, a dreptului internaţional al minorităţilor şi a statutului său. F.D.G.R. reprezintă interesele populaţiei germane în faţa autorităţilor statului, a altor organizaţii. Se preciza că „F.D.G.R. nu este partid politic, deci membrii săi sunt liberi să activeze în politica de partid".

    În capitolul I se schiţa istoricul drepturilor germanilor din România şi deposedarea lor de aceste drepturi, îndeosebi după 1944, în anii regimului comunist. Aşa s-a ajuns la emigrare, care periclitează grav existenţa comunităţii. În acest context, F.D.G.R. îşi propune: - garantarea statutului minorităţii germane,

                - libertatea de călătorie şi posibilităţi de contact ale membrilor cu străinătatea în ambele direcţii.

    În al II-lea capitol se fixau direcţiile de acţiune ale F.D.G.R. în domeniile politico-administrativ, economic, şcolar, cultural şi social.

    Capitolul III preciza structura organizatorică: pe criteriul teritorial (Banat, Transilvania), cu structuri subordonate (judeţe, localităţi). Fiecare forum local are în raza sa dreptul la iniţiative, în cadrul programului comun.

    F.D.G.R. îşi propune să contribuie alături de toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării, la construirea unei Românii libere, democrate.

     

    15.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Vizita ministrului de externe al Germaniei, Hans-Dietrich Genscher

    În timpul discuţiei cu conducerea Frontului Salvării Naţionale şi a guvernului, preşedintele F.S.N, Ion Iliescu, a precizat că în această organizaţie sunt cuprinse toate forţele democratice din ţară, că programul Frontului prevedea expres drepturi şi libertăţi pentru minorităţile naţionale, egalitatea lor deplină cu românii. H.-D. Genscher a declarat că poporul şi conducerea R.F.G. sunt solidari cu eforturile depuse de România pentru un regim democratic. Ambele părţi sunt de acord că relaţiile dintre R.F.G. şi România se vor întări. A urmat apoi o discuţie cu Sergiu Celac, ministrul de externe român, asupra unor aspecte concrete ale relaţiilor bilaterale. O nouă întâlnire a lui H.-D. Genscher a avut loc la Hotel „Intercontinental" cu reprezentanţii unor partide politice şi ai germanilor din România. În final, a avut loc o întâlnire cu presa. H.-D. Genscher a afirmat interesul R.F.G. ca transformările din România spre democraţie să respecte drepturile omului, pluralitatea, drepturile minorităţilor, libertatea alegerilor. El a subliniat interesul R.F.G., al Comunităţii Economice Europene pentru păstrarea stabilităţii în procesul democratizării şi pentru succesul acestui proces.

     

    15.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Ministrul de externe al R.F.G., în vizită la Bucureşti / Bukarest, despre problema emigrării germanilor din România

    În cadrul unei conferinţe de presă, la o întrebare a jurnalistului Hugo Hausl, de la ziarul „Neuer Weg", referitoare la posibilitatea legăturilor nestânjenite ale germanilor din România cu R.F.G., Hans-Dietrich Genscher a declarat interesul ţării sale pentru dezvoltarea regiunilor din România în care trăiesc germanii. El consideră că noua conducere a ţării avea interes ca germanii să rămână pe loc, de aceea va respecta şi garanta drepturile minorităţilor. Genscher afirma că la relaţiile dintre România şi R.F.G. a contribuit şi minoritatea germană. Era la alegerea acesteia însă, dacă voia să plece sau nu. Jurnalistul a cerut precizări, dacă, şi cum putea fi întărită opţiunea acelor membri ai minorităţii germane, hotărâţi să rămână în România. Ministrul a răspuns că a doua zi va discuta la Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar, cu reprezentanţii minorităţii germane şi cu preşedinţii asociaţiilor saşilor, şvabilor şi şvabilor sătmăreni care trăiau deja în Germania, cu reprezentanţii Bisericii Catolice şi ai celei Evanghelice. Nu era vorba doar de condiţii materiale, de viaţă, ci şi de recunoaşterea şi apărarea identităţii, a propriei culturi, de şcoli şi îngrijirea bătrânilor. R.F.G. vroia să sprijine rezolvarea acestor probleme. Esenţială rămâne însă libertatea de circulaţie. În privinţa dorinţei de emigrare în Germania, hotărâtor va fi succesul pe calea democratizării. R.F.G. sprijină acest proces în România, dar lasă deschise porţile pentru cei care vor să emigreze.

     

    16.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Vizita ministrului de externe al R.F. Germania, Hans-Dietrich Genscher şi întâlnirea sa cu reprezentanţii saşilor

    Din cauza ceţii care a compromis aterizarea avionului, vizita prevăzută de 5 ore s-a comprimat la două ore şi 3 manifestări: depunere de coroane la monumentul lui Gh. Lazăr din Piaţa Mare, unde, la 22.12.1989, au căzut primele victime, întâlnire cu reprezentanţii saşilor şi o vizită la biserica evanghelică.

    La întâlnirea cu reprezentanţii saşilor, în palatul episcopal, episcopul Albert Klein a mulţumit pentru ajutoarele primite, a amintit că din 1978 au emigrat, ca rezultat al contingentărilor, 150.000 de germani în R.F.G. El a declarat ferm: „Biserica nu emigrează". H.-D. Genscher a arătat că în condiţiile în care noua conducere a ţării se angajează să realizeze o societate democratică, condiţiile de viaţă ale minorităţii germane se pot îmbunătăţi şi R.F.G. va sprijini acest proces, ca şi învăţământul, construirea unor cămine de bătrâni. Aceasta pe termen scurt, dar şi în perspectivă. Dar hotărârea de a emigra sau nu, rămâne la libera alegere a fiecăruia, a afirmat Genscher. El a mai spus că nu se va închide poarta pentru nimeni în Germania, că autorităţile române vor asigura libertatea de mişcare.

    Au urmat apoi discuţii, la care au participat: prof. Hermann Pitters, decanul Institutului Teologic Evanghelic, preotul Wolfgang Rehner, medicul Horst Haldenwang, ziarista Annemarie Weber, preotul Günter Auner, ca reprezentant al unui grup de iniţiativă pentru emigrare, format în ziua anterioară, cu 572 membri din comunele Cristian / Großau, Şura Mare / Großscheuern şi Haşag / Haschagen (judeţul Sibiu).

    Preşedintele Asociaţiei saşilor din R.F.G., Dankwart Reissenberger a declarat că organizaţia sa îi va ajuta pe cei care vor veni în R.F.G., dar şi pe cei care vor să rămână. El aprecia că această a doua misiune era cea mai importantă.

    H.-D. Genscher a mulţumit pentru discuţia deschisă. Dimineaţa, când nu se ştia dacă vizita va mai avea loc, s-a organizat o întâlnire a lui Jürgen Mertens, primul secretar al Ambasadei Germane, cu reprezentanţii saşilor: Hermann Fabini, Thomas Nägler, Paul Philippi, Hans Klein, Ingmar Brandsch, Hugo Schneider, Annemarie Weber, Horst Schuller, Berthold Köber. La amiază, J. Mertens, în numele ministrului de externe H.-D. Genscher, împreună cu Consiliul judeţean Sibiu / Hermannstadt al F.S.N. au dat o recepţie.

     

    16.01.1990, Timişoara / Temeswar.Vizita ministrului de externe al R.F. Germania, Hans-Dietrich Genscher, şi întâlnirea sa cu reprezentanţii şvabilor bănăţeni

    Vizita a început la ora 18:00, la monumentul provizoriu pentru victimele revoluţiei, cu depunerea unei coroane. A urmat o vizită la pastorul László Tőkés, la biserica reformată.

    Pastorul a afirmat că în procesul construcţiei democratice din România, atitudinea faţă de minorităţi va fi o problemă centrală. La Liceul „Lenau" a avut loc întâlnirea cu membri ai Forumului Democrat German din Banat (F.D.G.B.). Directorul liceului şi preşedintele F.D.G.B., Erich Pfaff, l-a salutat pe oaspete şi a afirmat că atitudinea ministrului, de solidaritate şi sprijin pentru toţi germanii din România, indiferent dacă voiau să plece sau să rămână este cunoscută. Minoritatea germană a avut şi are rolul de punte de legătură între Germania şi România. H.-D. Genscher a precizat scopul vizitei sale în România: să îndemne noua conducere să păşească hotărât spre democraţie şi s-o asigure de ajutorul R.F.G., al Comunităţii Economice Europene. El afirmă că în R.F.G., soarta germanilor din România a fost urmărită cu atenţie în ultimele săptămâni. Acum, R.F.G. era decisă să ajute întreaga ţară, dar şi regiunile în care locuiesc germanii. Declară că R.F.G. a ajutat şi va ajuta pe cei care vor să plece. E greu să faci alegerea. El însuşi, în 1953, a plecat din R.D.G. în R.F.G. Nu vor fi uitaţi nici cei care vor să rămână. Guvernul german va sprijini România să-şi îmbunătăţească situaţia, dar nu va închide uşa celor care vor să vină în R.F.G. Hotărârea tuturor va fi respectată.

    Preşedintele Asociaţiei şvabilor bănăţeni din R.F.G., Jakob Lamb, a afirmat că el speră în stabilirea unei democraţii durabile în România şi subliniază că hotărârea fiecăruia, fie că pleacă, fie că rămâne, va fi respectată. Cei care rămân vor fi ajutaţi să trăiască aici cât mai bine de Guvernul german. Au urmat discuţii la care au participat: Karl Singer, Walter Schmidt, Gerhard Puri, Ildikó Jarcsek-Zamfirescu, Otto Aczél. Vizita s-a încheiat la catedrala catolică, unde H.-D. Genscher a fost primit de episcopul diocezei Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter.

     

    16.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Cotidianul „Neuer Weg" publică proiectul statutului Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)

    Statutul F.D.G.S. a fost aprobat de adunarea F.D.G.R. de la Timişoara / Temeswar, din 10.01.1989. Se considera necesar ca proiectul să fie publicat în presă, pentru a fi cunoscut de germanii din celelalte regiuni ale ţării, pentru a se inspira din el la alcătuirea propriului statut de organizare. Ziarul „Neuer Weg" publică un fragment din scrisoare lui Johann Nilgesz, care îi cerea ajutorul pentru organizarea germanilor din Bihor.

    Statutul F.D.G.S. avea un preambul şi XII puncte. În preambul se preciza că „F.D.G.S. este o asociaţie etnică, care depune activitate politică, socială şi culturală, pe baza Constituţiei României, a dreptului internaţional al minorităţilor şi a propriului statut, în scopul păstrării şi dezvoltării identităţii etnoculturale a minorităţii germane din ţară. Prin aceasta, F.D.G.S. vrea să contribuie în mod constructiv la construirea unei societăţi pluraliste în România democratică.

    Misiunea Forumului este de a apăra interesele specifice populaţiei germane din Sibiu / Hermannstadt, de a le promova şi de a le reprezenta în faţa autorităţilor statale ca şi a organizaţiilor (asociaţii, partide, societăţi de caritate etc.) din ţară şi din afară.

    Articolele statutului reglementează structura, calitatea de membru cu drepturile şi obligaţiile sale, organizarea şi conducerea Forumului, finanţarea activităţii sale.

     

    16.01.1990, Vişeu de Sus / Oberwischau. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor

    Înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor Vişeu de Sus / Oberwischau a avut loc în cadrul unei adunări cu 500 participanţi de naţionalitate germană (în Vişeu trăiau atunci 3.000 de germani). A fost aleasă o conducere constând din: Desideriu Szedlak, Georg I. Zavazcki, Iosif Falticika, Gabriel Brendea, Rudolf Babuzki, Augustin Olear, ing. Rudolf Nagy, leopold Olear şi Georg Zavazcki II. Preşedinte a fost ales Augustin Olear. Printre obligaţiile asumate de conducere: elaborarea statutului, solicitarea de la Ambasada Germană din Bucureşti / Bukarest a unei învăţătoare pentru şcoala primară, tipărirea legitimaţiilor de membru.

     

    17.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Chemarea reprezentanţilor germanilor din România în Consiliul Frontului Salvării Naţionale

    Prof. Erich Pfaff (Timişoara / Temeswar), dr. Thomas Nägler (Sibiu / Hermannstadt) şi dr. Hermann Fabini (Sibiu / Hermannstadt) au fost chemaţi în Consiliul Salvării Naţionale.

     

    21.01.1990, Timişoara / Temeswar. Teatrul German de Stat - premiera piesei „Flüsterparty", de Matei Vişniec

    Teatrul German de Stat Timişoara / Temeswar există din 1953 şi a continuat activitatea cu acest spectacol pregătit încă înainte de răsturnarea regimului comunist. Din cauza cenzurii, în spectacol erau gesturi şi accente pe care spectatorii trebuiau să le descifreze, deşi cenzura dispăruse odată cu regimul comunist. Teatrul a trebuit să caute noi texte dramatice pentru a le prezenta în noul context. Deşi numărul actorilor a scăzut în urma emigrării, teatrul şi-a continuat activitatea (cu 5-6 premiere pe an), cu un public fidel.

     

    23.01.1990, Reşiţa / Reschitza. Adoptarea statutului şi programului Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan (F.D.G.B.M.)

    În a doua adunare a F.D.G.B.M. s-au adoptat statutul şi programul organizaţiei, care au fost trimise spre aprobare Tribunalului Reşiţa / Reschitza. Acesta le-a aprobat la începutul lunii martie.

    În cadrul discuţiilor au fost abordate probleme ca: şcolile, sprijinirea turneelor Teatrului German de Stat Timişoara / Temeswar în judeţul Caraş-Severin, a seriei de conferinţe germane de la Universitatea populară, ajutor pentru germanii care vor să plece, ca şi pentru cei care vor să rămână. S-au propus căi pentru facilitarea circulaţiei cărţilor în limba germană. În consiliul judeţean Caraş-Severin al F.S.N. a fost desemnat matematicianul Walter Vogel.

     

    23.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Constituirea Forumului Democrat al Saşilor

    Cu ocazia prezenţei unor reprezentanţi saşi la Sibiu / Hermannstadt pentru a discuta problema ajutoarelor cu delegaţia guvernului german, s-a constituit şi Forumul Democrat al Saşilor. S-a ales un comitet de conducere provizoriu, din 23 de reprezentanţi: 7 din Sibiu / Hermannstadt, 4 din Braşov / Kronstadt, 4 din Mediaş / Mediasch, 2 din Sighişoara / Schäßburg, câte unul din Cluj / Klausenburg, Cisnădie / Heltau, Codlea / Zeiden, Agnita / Agnetheln, Sebeş / Mühlbach şi Alţâna / Alzen. Prezidiul (Vorstand) este format din 7 membri, care sunt şi reprezentanţii în conducerea F.D.G.R.: Thomas Nägler şi Annemarie Weber (Sibiu / Hermannstadt), Dieter Drotleff (Braşov / Kronstadt), Hannelore Baier (Sighişoara / Schäßburg), Ingmar Brandsch (Mediaş / Mediasch), Paul Jürgen Porr (Cluj / Klausenburg), Gerhard Wagner (Alba Iulia).

     

    23.01.1990, Bucureşti / Bukarest. Reprezentantul F.D.G.R. în Consiliul F.S.N., Hermann Fabini, participă la dezbateri

    Consiliul F.S.N. a discutat şi a aprobat participarea Frontului Salvării Naţionale la alegerile legislative care au fost fixate pentru ziua de 20.05.1990. Între cei care au luat cuvântul s-a aflat şi arhitectul Hermann Fabini (Sibiu / Hermannstadt), reprezentant al F.D.G.R. în Consiliu.

     

    23.01.1990, Braşov / Kronstadt. Reprezentant al saşilor în Consiliul judeţean Braşov / Kronstadt al F.S.N.

    În sala Teatrului Dramatic a fost constituit un nou Consiliu judeţean al Frontului Salvării Naţionale. Noul consiliu are 53 de membri. Preşedinte a fost ales dr. Emil Stoica, asistent universitar. Locţiitorii săi sunt inginerii Paul Habat şi Florin Crizbăşan. În consiliu a fost ales şi parohul evanghelic din Braşov / Kronstadt, Matthias Pelger. Consiliul va trebui completat cu reprezentanţi ai unor organizaţii şi comune din judeţ.

     

    24.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Delegaţie a guvernului german la Forumul din Sibiu / Hermannstadt

    O delegaţie a guvernului german condusă de Karl Heinz Neukirchen, director în Ministerul de Externe a sosit la Sibiu / Hermannstadt, la Forumul Democrat al Saşilor pentru a afla necesarul de ajutoare imediate. Delegaţia a discutat la Bucureşti / Bukarest în 23 ianuarie şi de asemenea a discutat aceeaşi problemă cu reprezentanţii şvabilor. Cca. 40 de reprezentanţi ai saşilor din Braşov / Kronstadt, Cluj / Klausenburg, Mediaş / Mediasch, Sibiu / Hermannstadt, Sighişoara / Schäßburg au pus pe hârtie dezideratele lor. Din prima urgenţă fac parte manualele şcolare şi mijloacele de învăţământ, aparatele de multiplicat, renovarea sediului Forumului din Sibiu / Hermannstadt, fonduri pentru Muzeul Brukenthal în vederea achiziţionării unor bunuri de patrimoniu săsesc, un microbuz pentru Teatrul de Stat din Sibiu / Hermannstadt etc.

     

    25.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Centrul de Ştiinţe Sociale cere să revină la Academia Română

    Între măsurile reparatorii faţă de germanii din România, în 1956 a fost înfiinţată la Sibiu / Hermannstadt o „bază de cercetări", care avea în vedere trecutul, etnografia, limba germanilor şi a românilor din sudul Transilvaniei. În 1959 a apărut şi publicaţia ştiinţifică a acestui centru, revista „Forschungen zur Volks-und Landeskunde". Centrul şi revista erau ale Academiei R.P.R. În 1970 însă, au fost trecute în subordinea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, prin care Partidul Comunist urmărea ideologizarea totală a cercetării umaniste. În ianuarie 1990, dr. Thomas Nägler, în numele celor 18 cercetători germani şi români, s-a adresat Prezidiului Academiei, solicitând revenirea institutului la Academie.

     

    26.01.1990, Sighişoara / Schäßburg. Alegerea conducerii Forumului Sighişoara / Schäßburg

    Adunarea a fost convocată prin vecinătate. La Casa de Cultură s-au adunat cca. o sută de persoane. S-au discutat probleme de învăţământ, denumirile străzilor. S-a cerut ca Şcoala din Deal să redevină germană. Aici fusese deja ales director profesorul Peter Theil.

    Prin vot secret a fost aleasă conducerea Forumului formată din 7 persoane: Peter Theil, Thomas Grau, Hannelore Baier, Walter Lutsch, Helmut Fabini, Uwe Lahni şi Richard Aescht. Preşedinte a fost ales Walter Lutsch; Thomas Grau şi Hannelore Baier au fost desemnaţi reprezentanţi în Comitetul de conducere al Forumului Democrat al Saşilor.

     

    26.01.1990, Cluj / Klausenburg. Declaraţie a Forumului Democrat al Germanilor din Cluj / Klausenburg, publicată în ziarul „Neuer Weg"

    Declaraţia subscrie la principiile din declaraţia Frontului Salvării Naţionale, pe care o consideră temelia unui nou început de viaţă şi pentru populaţia germană din România, exprimându-se speranţa că toate prevederile sale vor fi aplicate şi respectate. Populaţia germană, grav dăunată în condiţiile sale de existenţă în regimul comunist, are nevoie de temeiul sigur al autodeterminării şi drepturilor omului. Germanii sunt cetăţeni loiali şi doresc să contribuie prin munca lor la asigurarea libertăţii şi înnoirii democratice a României.

     

    27.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Ajutoare din Austria pentru aşezările din zona Sebeşului / Mühlbach şi pentru comuna Tirol din Banatul Montan

    Au sosit 15 camioane cu cca. 200 tone ajutoare trimise de Asociaţia „Austria pro România". Au fost trimise alimente şi îmbrăcăminte distribuite în 14 aşezări din sudul Transilvaniei în care locuiesc şi saşi (Câlnic / Kelling, Gârbova / Urwegen, Valea Lungă / Langenthal, Noul / Neudorf ş. a.). Un camion cu ajutoare a ajuns în comuna Tirol (judeţul Caraş-Severin), ai cărui locuitori sunt originari din provincia austriacă cu acelaşi nume.

     

    28.01.1990, Timişoara / Temeswar. Reprezentanţi ai şvabilor numiţi în noul Consiliu Municipal al F.S.N.

    În noul Consiliu Municipal al F.S.N. Timişoara / Temeswar au fost desemnaţi 27 membri, între care şi reprezentanţii şvabilor: Karl Singer, Ecaterina Katz, Radu Gabriel, dr. Josef Szucsik.

     

    28.01.1990, Arad. Alegerea comitetului judeţean Arad al F.D.G.B.

    Reprezentanţii germanilor din aşezările judeţului Arad au discutat probleme ale învăţământului, ale perpetuării obiceiurilor. A fost ales comitetul judeţean Arad: prof. Oskar Bleiziffer (preşedinte), ing. Michael Göckel (locţiitor), Walter Sinn (secretar), prof. Elisabeth Reibnagel, Franz Sauer (membri).

     

    29.01.1990, Timişoara / Temeswar. Reprezentanţi ai şvabilor aleşi în Consiliul judeţean Timiş al F.S.N.

    A fost ales un nou Consiliu judeţean, deoarece membrii primului Consiliu fuseseră numiţi. Între cei 51 de membri se aflau şi reprezentanţii F.D.G.B., Erich Pfaff, directorul Liceului „Lenau" şi preşedintele Forumului Germanilor din judeţul Timiş, ing. Gerhard Puri, ing. Siegfried Csáki.

     

    29.01.1990, Cârţa / Kerz (judeţul Sibiu). Ţăranii saşi înfiinţează o Asociaţie Agricolă

    Iniţiativa a aparţinut inginerului Martin Szegedi. La adunarea de constituire au luat parte 60 de persoane. Iniţiatorul a prezentat condiţiile înfiinţării Asociaţiei ţăranilor germani: fiecare vine cu pământul său, care va putea fi lucrat cu mijloace moderne. Preotul Wolfgang Rehner jun. a prezentat proiectul de statut. O problemă este pământul puţin pe care îl au saşii din Cârţa / Kerz, deoarece în 1945 a fost expropriat şi dat comunelor vecine. Acum cei prezenţi cer să fie retrocedat. A fost prezent la adunare Hermann Fabini, din partea Forumului de la Sibiu / Hermannstadt, care a promis că un camion venit cu ajutoare din Germania va rămâne aici şi va fi pus la dispoziţia Asociaţiei. Membrii fondatori au fost 30 de locuitori saşi.

     

    29.01.1990, Sibiu / Hermannstadt. Inginer sas ales director la „Flaro", Sibiu / Hermannstadt

    Întrucât majoritatea angajaţilor de la fabrica „Flaro" Sibiu / Hermannstadt cereau retragerea vechiului director, acesta a trebuit să accepte decizia. La alegerea noului director au participat 2711 angajaţi. 82,7% dintre ei l-au ales pe inginerul sas Hans-Wolfgang Auner.

     

    31.01.1990, Deva / Diemrich. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Hunedoara *

    Participă reprezentanţi ai germanilor din Deva / Diemrich, Simeria / Piski, Hunedoara / Eisenmarkt. Germanii din Orăştie / Broos, Romos / Rumes şi Aurel Vlaicu / Benzenz au organizat deja într-un forum, condus de Werner Herold.

     

    01.02.1990, Reşiţa / Reschitza. Apare primul număr al publicaţiei lunare „Echo der Vortragsreihe"

    Primul număr a apărut ca o foaie informativă a Seriei de Conferinţe Germane Reşiţa / Reschitza,devenită apoi Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor (Kultur-und Erwachsenenbildungsverein), redactat de preşedintele Asociaţiei, Erwin Josef Ţigla, pe o maşină de scris primită printre ajutoarele venite din Austria în ianuarie 1990. Titlul iniţial era „Informationsblatt der Deutschen Vortragsreihe Reschitza" şi periodicul avea doar două pagini, la primele 3 numere, dar mai târziu a ajuns şi la o sută de pagini, devenind o revistă cunoscută şi apreciată pentru informaţiile şi articolele despre Banatul Montan şi viaţa germanilor de aici. De la numărul 4 din mai 1990, revista poartă titlul „Echo de Vortragsreihe" (Ecoul Seriei de Conferinţe). Apariţia se datorează sprijinului financiar şi în materiale din Austria, Germania şi muncii voluntare a lui E. J. Ţigla, Werner Kremm şi a altor colaboratori. Revista s-a perfecţionat permanent grafic şi în ce priveşte conţinutul. Ca publicaţie a Asociaţiei Germane de Cultură reflectă fidel activităţile multiple ale Asociaţiei, dar promovează, în general, orice activitate a F.D.G.B.M. Revista promovează toate acţiunile vizând păstrarea identităţii germanilor din Banatul Montan şi constituie un unicat pentru germanii din România. Tiraj: 250 de exemplare. Aşa cum afirmă E. J. Ţigla, financiar nu este rentabilă, dar eficienţa sa spirituală, în păstrarea şi afirmarea culturii, a valorilor germanilor din Banat este deosebită.

     

    01.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Prof. Hans Otto Stamp a fost numit adjunct al ministrului învăţământului

    Hans Otto Stamp este primul membru al minorităţii germane numit într-o funcţie de stat atât de înaltă. El este de 10 ani profesor de matematică la secţia germană a Liceului pedagogic din Sibiu / Hermannstadt. El a avut şi preocupări metodice, publicând un prim manual în limba germană pentru învăţătorii şi elevii şcolilor pedagogice.

     

    01.02.1990, Cluj-Napoca / Klausenburg. Concert dirijat de Erich Bergel.

    Dirijorul orchestrei filarmonice, care a rămas în străinătate în 1971, unde a devenit renumit, a lipsit 18 ani din oraş. Acum a revenit şi a fost ales de orchestra simfonică din Cluj-Napoca / Klausenburg, director onorific. El dirijează un concert dedicat victimelor Revoluţiei din decembrie 1989, sărbătorindu-şi totodată cei 60 de ani pe care-i va împlini la 1.06. 1990.

    E. Bergel fusese arestat în 1959 şi închis 3 ani, în cadrul măsurilor de reprimare după Revoluţia anticomunistă din Ungaria (1956). După eliberare a fost angajat în orchestră dar nu mai avea voie să dirijeze. În 1971 el a plecat în Germania şi a predat dirijatul la Berlin. A fost invitat de ministrul Culturii, Andrei Pleşu, să dirijeze din nou în România.

     

    04.02.1990, Agnita / Agnetheln. Ziua lolelor, obicei străvechi, reluat în urmă cu 21 de ani

    După reluarea acestui obicei vechi, în urmă cu 21 de ani, aceasta era a 22-a ediţie a manifestării. În acest an 298 de lole, îmbrăcate în costume special confecţionate şi mascate au defilat prin oraş, pocnind din bice, în sunetele fanfarei. Au fost câteva mii de spectatori din oraş şi din alte centre.

     

    04.02.1990, Dealu Frumos / Schönberg (judeţul Sibiu). Obiceiul lolelor

    Obiceiul lolelor, cu participanţi tineri şi adulţi, femei, copii mascaţi în lole au mărşăluit în cadrul paradei, după tradiţie, în sunetele fanfarei, pocnind din bice. Au fost reprezentate toate breslele, care au participat la manifestare, în frunte cu lada breslei. A urmat o petrecere generală. Au participat sute de oameni din comună şi reveniţi din Germania, oaspeţi din alte aşezări, care au asistat la un obicei străvechi.

     

    04.02.1990, Timişoara / Temeswar. Adunarea pentru constituirea unei asociaţii a foştilor deportaţi în Bărăgan (1951)

    Peste 2000 de oameni din Banat s-au reunit în aula Universităţii din Timişoara / Temeswar, la chemarea lui Adam Balmez, pentru constituirea „Asociaţiei foştilor deportaţi în Bărăgan, în anul 1951". Cca 200.000 de bănăţeni au fost deportaţi. Balmez cere recunoaşterea oficială a acestui abuz, realizarea şi despăgubirea celor dăunaţi. În asociaţie şi în conducerea ei îşi au locul şi şvabii, deoarece numărul deportaţilor din rândurile lor a fost mare.

     

    05.02.1990, Oradea / Großwardein. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor din Oradea / Großwardein şi din judeţul Bihor

    Statutul celor două forumuri este comun şi a urmat statutul Forumului din Sibiu / Hermannstadt. A fost aleasă conducerea Forumului din Oradea / Großwardein: Wilhelm Jäger (preşedinte), Gerda Less (al II-lea preşedinte), Johann Nilgesz (secretar), Horst Kegel şi Anton Franz Boer (membri) şi ai Forumului Bihor: Wilhelm Jäger (preşedinte), Franz Oswald (al II-lea preşedinte) şi Johann Nilgesz (secretar). Sediul ambelor organizaţii: str. Leontin Sălăjan, 27.

     

    07.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Şedinţa de constituire a Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale, din care fac parte şi 5 germani

    Consiliul Provizoriu al Unităţii Naţionale este organul legislativ până la alegerile parlamentare din 20 mai 1990. Din această adunare fac parte şi 5 reprezentanţi ai germanilor din România: arh. Hermann fabini (Sibiu / Hermannstadt), prof. Robert Schwartz, directorul şcolii germane din Bucureşti / Bukarest, prof. Erich Pfaff, directorul Liceului „Lenau" Timişoara / Temeswar, toţi ca reprezentanţi ai F.D.G.R. şi Ernst-Otto Weber ca locţiitor al preşedintelui Partidului Ecologist Român şi Hugo Hausl, ziarist la „Neuer Weg", din partea Consiliului Frontului Salvării Naţionale.

     

    07.02.1990, Reşiţa / Reschitza. Delegaţie din landul Stiria (Austria) cu ajutoare şi propuneri de cooperare şi parteneriat pentru Banat

    Delegaţia formată din dr. Heinz Konrad, consilier al guvernului Stiriei, adjunctul său dr. Kurt Kalcher şi deputatul dr. Reinhold Lopaka a fost trimisă de primul ministru al landului, dr. Josef Krainer, şi a discutat cu prefectul judeţului Caraş-Severin, Edgar Otto Blasius şi conducătorii administraţiei judeţului. Oaspeţii au fost informaţi despre distribuirea celor 2.000 t de ajutoare pe care le-au trimis 50 de organizaţii din landul Stiria în cele două judeţe bănăţene. Ei au arătat că doresc un parteneriat pe durata scurtă şi medie, că oferă parteneriat cu cele 544 de aşezări ale landului cu localităţi din judeţele Timiş şi Caraş-Severin care au aceeaşi întindere cât Stiria, de unde au venit în sec. XVIII mulţi colonişti în Banat. Guvernul Stiriei gândeşte un concept de ajutorare şi parteneriat în toate domeniile: economic, cultural, social, sănătate. Detaliile vor fi stabilite prin vizitele reciproce ale unor delegaţii. S-a precizat că cele mai multe dintre programele de ajutorare privesc populaţia germană. Stiria a trimis primele ajutoare iar aceasta era prima delegaţie oficială străină care vizita Reşiţa / Reschitza după 22.12.1989.

     

    07.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Publicarea proiectului decretului-lege privind alegerea Parlamentului şi a preşedintelui României în ziarul „Neuer Weg"

    Proiectul decretului-lege a fost dat publicaţiei şi în limba germană pentru a putea fi cunoscut şi dezvoltat de membrii minorităţii germane. În capitolul VI sunt prevederi pentru prezentarea corespunzătoare a populaţiei tuturor minorităţilor în parlament. La art. 13 se prevede, că în cazul în care minorităţile naţionale nu sunt reprezentate corespunzător cu numărul lor în parlament, să fie completat parlamentul cu deputaţi şi senatori desemnaţi.

     

    07.02.1990, Timişoara / Temeswar. Începutul activităţii Comisiei judeţene Timiş pentru Minorităţile Naţionale din cadrul Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale

    Comisia judeţeană Timiş pentru Minorităţile Naţionale din cadrul Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale şi-a început activitatea într-un birou aflat la Prefectura judeţului. Misiunea comisiei este apărarea intereselor minorităţilor judeţului Timiş. Din partea germanilor este în comisie prof. Erich Pfaff. Membrii Comisiei au ore de audienţe, în cadrul cărora iau cunoştinţă de problemele semnalate de membrii minorităţilor şi caută apoi rezolvarea lor.

     

    08.02.1990, Timişoara / Temeswar. Delegaţie a landului Stiria cu oferte de ajutorare şi parteneriat

    Delegaţia austriacă, condusă de dr. Heinz Konrad, consilier al guvernului landului Stiria, s-a întâlnit dr. Gerhard Puri, preşedintele comisiei pentru relaţii externe a Consiliului Judeţean Timiş al Unităţii Naţionale, cu rectorii universităţilor şi institutelor de învăţământ superior din oraş şi cu membrii comisiei de învăţământ. Oaspeţii şi-au prezentat oferta de ajutorare, cooperare şi parteneriat pentru judeţele bănăţene, cum o făcuseră anterior şi la Reşiţa / Reschitza. Au fost invitaţi elevi în vacanţă de vară în Stiria.

     

    08.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Ajutor din Germania pentru Şcoala germană din Bucureşti / Bukarest

    Liceul industrial nr. 34 Bucureşti / Bukarest (Şcoala germană) a primit ajutoare (20 tone îmbrăcăminte, încălţăminte, rechizite, alimente) din partea gimnaziului Wirtemberg, din Untertürkheim bei Stuttgart. Iniţiativa a fost a profesoarei Sigwart (născută Braedt), originară din Bucureşti / Bukarest, care a fost elevă la Şcoala germană din Capitală. Urmează ca cele două şcoli să stabilească un parteneriat. Directorul Robert Schwartz a şi invitat 50 de elevi din Germania să petreacă vacanţa de vară în România.

     

    08.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. A doua adunare a membrilor Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.)

    Mai întâi a fost completată conducerea: dr. Thomas Nägler, primul preşedinte, dr. Hermann Fabini, al doilea preşedinte, iar membri Kilian Dörr jun., Michael Gross, dr. Hans Klein, Horst Weber şi Helmut Leonbacher. De asemenea, s-a stabilit ca Annemarie Weber să fie conducătoarea afacerilor, iar Inge Ungureanu secretara F.D.G.S. Sunt înscrişi 170 de membri, iar în 12.02. urmează ca F.D.G.S. să fie înregistrat la Judecătoria Sibiu / Hermannstadt. S-au fixat contribuţiile membrilor la 15 lei lunar (5 lei pensionari, casnice, elevi). Participanţii au primit o foaie informativă de 8 p., elaborată de Annemarie Weber şi H. Fabini. Foaia cuprinde informaţii din scrisorile primite de F.D.G.S. La adunare au participat din partea Tineretului Săsesc din germania: Harald Roth (conducătorul organizaţiei) şi H. Ch. Bonfert. Ei au adus F.D.G.S., un copiator, 3 maşini de scris ş.a. F.D.G.S. a primit şi ajutor financiar de la Comunitatea germanilor din Sibiu / Hermannstadt care trăiesc în Germania.

     

    08.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Decesul episcopului Bisericii Evanghelice C.A. din România, Albert Klein

    Înmormântarea a avut loc în 13.02.1990, cu un număr impresionant de participanţi. Au venit delegaţii ale comunităţilor evanghelice din toată ţara, reprezentanţi ai altor culte, ai Mişcării Ecumenice, ai Ministerului Cultelor, ai autorităţilor locale, preşedintele Acţiunii Diaconice din germania, ambasadorul german la Bucureşti / Bukarest, dr. Klaus Terfloth.

    Întreaga ceremonie a fost organizată în tradiţionala ordine săsească. Delegaţiile comunelor săseşti erau în port popular. La ceremonie au cântat corurile bach, al Liceului Brukenthal, al Bisericii Evanghelice. A. Klein (1910-1990) a fost al 35-lea episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România. El a fost episcop 21 de ani şi a fost o personalitate puternică.

     

    12.02.1990, Târgu Mureş / Neumarkt. Prima emisiune în limba germană a postului de radio Tg.Mureş / Neumarkt

    De atunci emisiunea a continuat zilnic, între orele 21 şi 22:00, iar duminica între orele 10:30 şi 11:00. Redactori sunt Marietta Dandel şi Werner Theillmann. Se transmit ştiri, informaţii, interviuri, muzică etc. Din lipsă de personal, emisiunea a fost pe punctul de a se desfiinţa. În timp, s-a ajuns la o echipă de tineri: Bakó Szilárd, Corina Ijac, Gabrielle Glied-Mezei, Krisztina Molnár. De asemenea, există corespondenţi la Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Alba Iulia / Karlsburg, Cluj-Napoca / Klausenburg şi Timişoara / Temeswar.

     

    16.02.1990, Timişoara / Temeswar. Şedinţă a comitetului de conducere a F.D.G.B.

    La liceul „Lenau", comitetul de conducere al F.D.G.B. împreună cu ing. Helmut Schneider, locţiitorul preşedintelui Asociaţiei şvabilor bănăţeni din Germania, cu Walter Konschitzky a discutat probleme de organizare. Cea mai importantă a fost găsirea sau construirea unei clădiri pentru sediul Forumului, care să fie şi un cămin pentru bătrâni şi centrul tineretului, bibliotecă etc. S-a format un grup de iniţiativă care să discute cu Primăria oraşului. Până la realizarea proiectului, sediul rămâne la Liceul „Lenau". Reprezentantul şvabilor bănăţeni din Germania a vorbit despre acţiunea de ajutorare. Urmează să fie realizate centre de întâlnire la Arad, Sântana / Sanktanna, Lugoj / Lugosch, Jimbolia / Hatzfeld, Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus, „bucătarii pe roţi", cursuri de perfecţionare pentru corpul didactic etc. La Timişoara / Temeswar este un centru de unde ajutoarele aduse se distribuie în teritoriu. Comitetul a decis înfiinţarea unor comisii pentru finanţe, statute, presă, învăţământ, probleme sociale, sediu, cultură ş.a.

     

    19.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Reprezentanţi ai saşilor în Consiliul Judeţean Sibiu al Consiliului Unităţii Naţionale

    Dintre cei 73 de membri ai Consiliului Judeţean, 3 sunt saşi: ing. Helmut Schuller Schenker, ziaristul Horst Weber şi prof. Ingmar Brandsch. H. Schuller Schenker a fost ales şi în Biroul Executiv, în care reprezintă minorităţile germană şi maghiară.

     

    19.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Înregistrarea F.D.G.R. la judecătorie

    La Judecătoria din Sibiu / Hermannstadt a fost înregistrat Forumul Democrat al Germanilor din România (Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien - D.F.D.R.) - cu sediul în clădirea din str. General Magheru (Sporrergasse).

     

    20.02.1990, Reşiţa / Reschitza. Primul conferenţiar din străinătate la Universitatea Populară, secţia germană

    Dr. Reinhold Reimann, profesor de anatomie la Universitatea din Graz şi cercetător al trecutului Stiriei, a fost primul conferenţiar străin la secţia germană a Universităţii Populare. El a susţinut conferinţa Stiria. Ţara şi oamenii ieri şi astăzi, în care a subliniat legăturile dintre Stiria şi Banatul Montan. R. Reimann fusese în 1989 în banat şi Transilvania cu un cor, căutând contacte şi dorind să dea concerte. A primit aprobare doar o singură dată, la Biertan / Birthälm (judeţul Sibiu). El a stabilit contacte personale după 22.12.1989 şi a trimis prin Seria de conferinţe germane Reşiţa / Reschitza, sute de pachete cu ajutoare. El a devenit şi membru de onoare al Seriei de conferinţe (devenită Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor). După conferinţă, prof. Reimann a discutat cu conducătorii vieţii culturale germane din Reşiţa / Reschitza despre intensificarea legăturilor şi parteneriatelor între Stiria şi Caraş-Severin.

     

    21.02.1990, Timişoara / Temeswar. Grupul de iniţiativă pentru înfiinţarea unei „Asociaţii a deportaţilor în Uniunea Sovietică 1945-1950" cheamă la adunarea de constituire

    Chemarea se adresa foştilor deportaţi supravieţuitori, membrilor de familie ai acelora care au murit. Adunarea va avea loc la Liceul „Lenau", în 23.02. Asociaţia îşi propunea să încurajeze cercetarea cauzelor, a condiţiilor de viaţă şi de muncă din deportare să obţină recunoaşterea anilor de deportare ca vechime în muncă.

     

    22.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Şedinţa Comisiei Minorităţilor Naţionale (devenită fracţiune parlamentară)

    În Comisie sunt reprezentate 12 organizaţii ale minorităţilor, între care şi F.D.G.R. S-a constatat că, după constituirea Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale ca organ legislativ, Comisia are caracterul unei fracţiuni parlamentare. Au fost aleşi: preşedinte verestóy Attila, locţiitori Robert Schwartz (F.D.G.R.) şi Echim Andrei (de la Uniunea Lipovenilor).

    O altă problemă discutată a fost înfiinţarea unui Minister pentru Minorităţile Naţionale. S-a subliniat şi necesitatea ca, în afară de ministerele învăţământului şi culturii, să existe reprezentanţi ai minorităţilor şi în celelalte ministere. S-a discutat legea electorală şi s-au prezentat rapoarte despre problemele fiecărei minorităţi. S-a cerut ca Biroul Executiv al Consiliului unităţii naţionale să aibă în vedere o lege a minorităţilor drept una dintre cele mai stringente probleme. S-a mai cerut ca un reprezentant al guvernului să ia parte la şedinţele Comisiei.

     

    22.02.1990, Făgăraş / Fogarasch. Constituirea organizaţiei locale a F.D.G.R.

    A fost ales Comitetul de conducere al organizaţiei: prof. Hannelore Tănase, prof. Hermann Fleischer, Erich Mantsch, ing. Ewald Heusel, Victor Christiani.

     

    23.02.1990, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea Asociaţiei Deportaţilor în Uniunea Sovietică/ Verein der ehemaligenRusslanddeportierten

    În catedrala catolică au fost 1.500 de oameni la liturghia de comemorare a deportaţilor care au murit în U.R.S.S. A urmat adunarea de constituire a asociaţiei deportaţilor din judeţul Timiş, care a avut loc la Liceul „Lenau". În sală încăpeau doar 300 de oameni şi mulţi au rămas afară. Era pentru prima dată când se putea vorbi liber, într-o adunare publică, despre deportare. Walter Friesenhahn, care a avut iniţiativa adunării, a vorbit despre vremea în care a fost deportat la maganeţ şi Krivoirog, Ignatz Fischer despre condiţiile inumane, despre încălcarea drepturilor omului. Anna leiherr-Mikovetz a descris călătoria deportaţilor.

    Programul Asociaţiei prevede apărarea intereselor deportaţilor din toate aşezările judeţului, recunoaşterea anilor de muncă, legătura cu autorităţile, cercetări despre deportare. A fost aleasă conducerea Asociaţiei: Anna Leiherr-Mikovetz (Timişoara / Temeswar - preşedintă), Peter Blatt (Arad) şi Leo Brezina (Reşiţa / Reschitza - locţiitori), Ignaz Fischer (Timişoara / Temeswar - secretar), Michael Taubert, Margareta Tengler, Käthe Kühn, Elsa Marschall, Ágnes Tarka, Veronica Costake, Johann Eichler, Gustav Mansch (toţi din Timişoara / Temeswar), Edmund Ballon (Detta), Peter Trendler (Biled / Billed), Vinzenz Leilich (Arad), Karl Weinschroth (Oţelu Roşu / Ferdinandsberg), Hans Lukhang (Lipova / Lippa).

     

    23.02.1990, Reşiţa / Reschitza. Guvernul landului Stiria invită 550 de elevi din judeţul Caraş-Severin în vacanţa de Paşti

    Ziarul „Neuer Weg" publică ştirea despre invitaţia trimisă de împuternicitul guvernului landului Stiria conducerii judeţului Caraş-Severin: în vacanţa de Paşti, 6-20 aprilie 1990, 550 de copii (8-14 ani), din care jumătate trebuie să fie germani, vor putea veni în Stiria cu un tren şi 23 de însoţitori).

     

    23.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Forumului Tineretului german din Sibiu / Hermannstadt/Jugendforum der Deutschen in hermannstadt

    30 de tineri germani sibieni s-au reunit în aula Liceului Brukenthal şi au ales o conducere provizorie a asociaţiei lor. Ei au căutat să stabilească obiectivele asociaţiei. Organizaţia îşi propune să contribuie la păstrarea şi continuarea patrimoniului cultural săsesc şi al germanilor din România prin activităţi specifice de tineret. Membrii săi sunt tineri între 14 şi 30 de ani, în majoritatea lor elevi şi studenţi. Forumul Tineretului German din Sibiu / Hermannstadt este membru al Uniunii Asociaţiilor de Tineret German din Transilvania care aparţine Comunităţii de lucru a Organizaţiilor de Tineret german din România.

    În septembrie 1990 Bruno Fröhlich a constituit o echipă de dansuri săseşti. Forumul are relaţii de colaborare cu Tineretul Săsesc din Germania. Forumul Tineretului din Sibiu / Hermannstadt organizează carnavaluri, seri de dans, baluri, întreceri sportive, sesiuni de comunicări ştiinţifice în colaborare cu Academia Evanghelică „Transilvania". Forumul dispune de un club din 1996, pentru diferite activităţi. La iniţiativa sa, în 1995 a apărut reviste „Der Punkt", care publică articole de istorie literară, etnografie, poezie şi proză scurtă. Redacţia se află la Sibiu / Hermannstadt, iar publicaţia aparţine Comunităţii de Lucru a organizaţiilor de Tineret German din România. Tirajul a ajuns la 500 de exemplare trimise tuturor organizaţiilor din ţară, pentru care constituie şi o modalitatea de legătură.

    Forumul Tineretului german din Sibiu / Hermannstadt a avut la început o conducere formată din 5 membri, care din 1995 au ales un preşedinte. Preşedinţii organizaţiei au fost: Winfried Ziegler (noiembrie 1994-octombrie 1997); Horst Schuller (octombrie 1997 - octombrie 1998); Nicolae Leopold (octombrie 1998 - septembrie 1999); Rainer Wagner (septembrie 1999 -).

     

    24.02.1990, Apoldu de Sus / Großpold (judeţul Sibiu). Program artistic al formaţiilor culturale din localitate

    În fiecare an, de Ziua Mariei (2 februarie), formaţiile corale, de dansuri şi fanfara dădeau un spectacol. În acest an a fost amânat din cauza evenimentelor politice. La spectacol a fost prezent pentru prima dată şi un oaspete din Austria, învăţătorul Hans Veit. El era trimis de primul-ministru al landului Austria Superioară, pentru a-i cunoaşte îndeaproape pe landlerii sosiţi din Austria cu două veacuri în urmă în comunele Cristian / Großau,Apoldu de Sus / Großpold şi Turnişor / Neppendorf. S-a constatat că dialectul vorbit de Veit era înţeles de landleri. În sala arhiplină a căminului cultural, spectatorii au ascultat câteva cuvântări şi cântecele interpretate de corul bărbătesc, şi de formaţia de chitare.

     

    24.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Directive pentru înfiinţarea de forumuri locale

    Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.) a pregătit şi trimite în comune directive pentru înfiinţarea de forumuri locale, împreună cu statutul şi programul său, cu formulare de înscriere şi carnete de membru. Directivele arată că s-au constituit deja 3 forumuri regionale(Transilvania, Banat şi Bucureşti / Bukarest) reunite în F.D.G.R., care nu este un partid, ci o organizaţie etnică. Se sublinia importanţa organizării forumurilor locale şi se dădeau instrucţiuni practice. Forumurile locale pot primi sfaturi şi ajutoare, însă trebuie să trimită cel puţin de două ori pe an rapoarte de activitate la Sibiu / Hermannstadt.

     

    24.02.1990, Marpod (judeţul Sibiu). Obiceiul lolelor

    Obiceiul lolelor s-a păstrat şi la Marpod. Aici este doar o sărbătoare a tineretului. Grupaţi pe vârste, în sunetele muzicii, mascaţii sunt împăţiţi în lole negre şi lole albe. Sub conducerea căpitanului, lolele mărşăluiesc prin comună. În final a avut loc o petrecere.

     

    25.02.1990, Bucureşti / Bukarest. Ajutoare din Germania pentru comunitatea evanghelică germană

    Din mica aşezare Hille (Renania de Nord/Westfalia) au sosit 27 de persoane cu 12 maşini şi camioane cu 70 t ajutoare pentru comunitatea evanghelică. Grupul era condus de preotul localităţii care a şi concelebrat liturghia din această duminică, la biserica evanghelică din Bucureşti / Bukarest. Comunitatea evanghelică din Bucureşti / Bukarest a mai primit şi alte ajutoare din străinătate.

     

    25.02.1990, Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus (judeţul Timiş). Constituirea Forumului local

    Peste 50 de reprezentanţi ai germanilor din oraş au ales conducerea Forumului local: Hans Mausz (fizician, preşedinte), Werner Niederkorn (medic, locţiitor), Gerlinde Feiler (profesoară, locţiitor), Elisabeth Abraham (funcţionară, secretar); membri: prof. Dietlinde Huhn, educatoarea Herta Funaru, Ludwig Dana, Michael Karl (reprezentantul tineretului) şi ziaristul marius koity.

    S-au format şi grupurile de iniţiativă pentru diferitele domenii de activitate, în care erau cuprinse 35 de persoane. S-a discutat despre clădirea pe care Forumul o are în vedere pentru sediul său, dar pe care o solicită şi partidele politice. Întrucât F.D.G.B. şi Asociaţia Şvabilor din germania oferă ajutor pentru un centru de întâlnire la Sânnicolau Mare / Großsanktnikolaus, problema urmează să fie rezolvată cu Primăria. În consiliul orăşenesc provizoriu al Unităţii Naţionale au fost desemnaţi: Dietlinde Huhn, Michael Karl, Ludwig Dama. S-a hotărât şi reluarea activităţii culturale în limba germană; începutul se va face cu „balul şorţurilor" de la sfârşitul săptămânii.

     

    26.02.1990, Sibiu / Hermannstadt. Reluarea seriei de conferinţe în limba germană

    Seria de conferinţe la Universitatea Populară este coordonată de prof. friedrich Philippi şi a fost reluată după întreruperea cauzată de Revoluţia din decembrie 1989 şi de transformările care i-au urmat. A susţinut o conferinţă despre „Drumuri în Carpaţi", dr. Paul Jürgen Porr (Cluj-Napoca / Klausenburg).

     

    26.02.1990, Biled / Billed (judeţul Timiş). Constituirea Forumului local

    Din Biled şi Şandra / Alexanderhausen au fost prezenţi 62 de reprezentanţi la adunarea de constituire în sala de şedinţe a Primăriei. Au participat prof. Erich Pfaff, preşedintele F.D.G.B. şi redactorul de la „Neuer Weg", Anton Palfi. S-a discutat despre sediul Forumului, pentru care se oferă ajutor din Germania. De asemenea, s-a discutat despre o serie de proiecte economice (asociaţii de legumicultori şi crescători de vite). A fost aleasă conducerea Forumului: Adam Csanti (preşedinte), iar membri - Hans Herbst, Monika Neu, Peter Trendler, Brunhilde Klein, Christine Jung, Josef Hahn, Hans Dieter Hartmann.

     

    28.02.1990, Codlea / Zeiden / Zeiden. Cerc de literatură

    În cercul literar „Michael Königes" de la Codlea / Zeiden, Walter Plajer (70) citeşte proză şi poezii. Sediul cercului este la Şcoala din Strada Târgului.

     

    02.03.1990, Codlea / Zeiden. Constituirea Forumului local

    Adunarea de constituire a ales conducerea: Arnold Aescht (preşedinte), prof. Georg Schirkanyer, ing. Peter Foof, curatorul bisericii Erwin Göbbel şi Gerhard Gruber. Forumul îşi propune, în principal, să rezolve problemele învăţământului şi culturii, îndeosebi să se îngrijească de perpetuarea obiceiurilor, dar şi să sprijine dezvoltarea economică. Deja în februarie a avut loc balul pompierilor. Se continuă activitatea Universităţii populare, a Cercului literar „Michael Königes". O problemă este continuitatea grupurilor culturale, din cauza emigrării masive.

     

    02-03.03.1990, Sibiu / Hermannstadt. Înscrierea F.D.G.R. la tribunal şi prima adunare a reprezentanţilor F.D.G.R.

    În 02.03. F.D.G.R. a fost înscris la Tribunalul Sibiu / Hermannstadt sub nr.19. Cu această ocazie, în 03.03. a avut loc şi prima adunare a reprezentanţilor Forumului din Transilvania, Banat, Vechiul Regat şi ai câtorva oraşe din nord-vestul României. Adunarea a ales conducerea F.D.G.R. formată din 7 reprezentanţi din Transilvania, 7 din Banat şi 5 din Vechiul Regat. Preşedinte a fost ales dr. Thomas Nägler (Sibiu / Hermannstadt), iar locţiitori Erich Pfaff (Timişoara / Temeswar) şi Nikolaus Kleininger (Bucureşti / Bukarest). Sediul F.D.G.R. a fost stabilit la Sibiu / Hermannstadt, deoarece Forumul de aici dispunea deja de un sediu în str. Magheru (Casa Lutsch), încă de la sfârşitul lunii ianuarie 1990. Raportori ai celor 3 regiuni s-au referit la situaţia economică. Hermann Fabini a prezentat bugetul F.D.G.R. Prin vot s-a hotărât ca forumurile locale să dea a V-a parte din venituri F.D.G.R., pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile sale. De asemenea, s-a hotărât înfiinţarea a 3 forumuri regionale: Banat, Transilvania şi Vechiul Regat. Mai târziu s-au constituit şi Bucovina şi Transilvania de Nord.

     

    04.03.1990, Dognecea / Dognatschka (judeţul Caraş-Severin). Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat German

    60 de germani s-au constituit în organizaţia locală a Forumului Democrat German. Ei au ales în conducere pe Manfred Schmidtberger, student la Reşiţa / Reschitza, ca preşedinte, pe Franz Krasnek, Sigismund Schmidtberger, Lothar Nikolaus şi Rainer Wallner, ca membri. Ca preşedinte de onoare a fost ales Daniel Gassenheimer, pentru strădaniile sale în apărarea drepturilor şi identităţii germanilor din Dognecea / Dognatschka. Organizaţia vrea să constituie o grupă de grădiniţă germană şi să reintroducă învăţământul în limba germană în şcoala locală. Sediul a fost stabilit la pompieri. În perioada noiembrie 1991- ianuarie 1995 preşedinte a fost Franz Krasnek, iar în anii 1995-2000 Lothar Nikolaus. În 1990 erau 228 membri. În 1990 s-a înfiinţat o grupă de dansuri pentru copii, iar în 1991 o grupă de tineret; în 1996 a fost constituit corul „Seerosen", iar în 1999 un trio.

     

    05.03.1990, Braşov / Kronstadt. Alegerea conducerii Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Braşov

    În aula Liceului „Honterus" au fost prezenţi reprezentanţi ai saşilor din întreg judeţul Braşov / Kronstadt. A fost prezentat un raport al comitetului provizoriu (Dieter Drotleff) asupra activităţii depuse în cele două luni de la alegere. Forumul judeţean are 4 reprezentanţi în conducerea Forumului Săsesc cu sediul la Sibiu / Hermannstadt. În cadrul Forumului judeţean s-au format 4 comisii: pentru învăţământ, cultură, obiceiuri şi apărarea patrimoniului, pentru probleme sociale, pentru apărarea mediului, pentru economie. Forumul a prezentat propuneri şi cereri către autorităţi. S-au purtat discuţii cu reprezentanţii ambasadelor R.F.G. şi R.D.G., cu Consiliul pentru Minorităţi. Există propuneri pentru înfiinţarea de centre şcolare la Braşov / Kronstadt, Rupea / Reps şi Făgăraş / Fogarasch, pentru înfiinţarea mai multor cămine de bătrâni, a unui consiliu juridic care să ofere consiliere gratuit, pentru înfiinţarea unei biblioteci germane la Braşov / Kronstadt. A fost aleasă noua conducere, din 15 persoane: preşedinte Dieter Drotleff, redactor-şef al săptămânalului „Karpatenrundschau", locţiitori: Georg Depner (Braşov / Kronstadt) şi prof. Hannelore Tănase (Făgăraş / Fogarasch).

     

    09.03.1990, Reşiţa / Reschitza. Adunarea de constituire a Filialei Caraş-Severin a Asociaţiei Deportaţilor

    La adunare au participat 260 de foşti deportaţi. Adunarea a fost deschisă de Leon Bresina, locţiitorul preşedintelui Asociaţiei Deportaţilor din Banat. Erwin Josef Ţigla a citit referatul Cum s-a ajuns la deportare?, redactat de Karl Ludwig Lupşiasca. Ignaz Fischer, secretarul Asociaţiei Deportaţilor din Banat a zugrăvit viaţa grea a deportaţilor. Anni Milkavetz, preşedinta Asociaţiei Deportaţilor din Banat a povestit viaţa familiei sale în lagăr. Ea şi-a pierdut aici şi tatăl şi fratele. S-au prezentat scopurile Asociaţiei: obţinerea de bilete gratuite la tratament, la băile din Banat, tratament medical şi medicamente gratuite, ajutor social, recunoaşterea anilor de deportare la pensie, relaţii de schimb cu deportaţii din Ungaria. A fost aleasă conducerea Filialei reşiţene: Leon Brezina, Maria Hartusana, Karl Bereznyak, Adolf Protocsil. Toate cele 18 aşezări cu germani din Banatul Montan au conduceri proprii. S-au înscris 1.222 membri în Asociaţie din acest judeţ. În 30.03.1990 în biserica „Maria Zăpezii" din Reşiţa / Reschitza a avut loc un recviem pentru cei morţi în deportare. Tot acolo s-a celebrat la 4.03.1990 o liturghie pentru supravieţuitori.

     

    10.03.1990, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea Forumului Tineretului German

    În şedinţa conducerii Forumului Democrat al Germanilor din Banat au fost desemnaţi jurnaliştii Marius Koity şi Hans Vastag să se ocupe de înfiinţarea organizaţiei de tineret a Forumului. În conducerea provizorie au mai fost aleşi: Pompilia Szellner (studentă, Arad), Dieter Szászi (student, Bocşa / Bokschan), Gerlinde Frei (studentă, Timişoara / Temeswar). Un loc urmează sa fie ocupat de un reprezentant al tinerilor muncitori. Conducerea provizorie urma să stabilească problemele de care se va ocupa organizaţia de tineret. Vor fi cuprinşi tinerii începând de la 16 ani. Vor trebui organizate primele seri comune, vor fi stabilite contacte cu tinerii din Transilvania, ca şi din Ungaria, Austria. Se va organiza sărbătorirea hramului bisericilor (Kirchweih-urile).

     

    14.03.1990, Timişoara / Temeswar. Noul episcop romano-catolic al diocezei de Timişoara / Temeswar

    Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe Sebastian Kräuter episcop de Timişoara / Temeswar. Ştirea a fost anunţată oficial de Radio Vatican. El este al 91-lea episcop al Bisericii Catolice din Banat şi al doilea episcop şvab după Augustin Pacha. Înscăunarea va avea loc în 28.04.1990, de către conducătorul Secretariatului de Stat de la Vatican, arhiepiscopul Angelo Sodano.

     

    20-21.03.1990, Sibiu / Hermannstadt. Conferinţa preoţilor Bisericii Evanghelice C.A. din România

    Pentru prima oară după 50 de ani se organiza această conferinţă. Lucrările s-au desfăşurat în plen şi pe 9 secţiuni. Au participat peste o sută de preoţi, care deserveau cca. 101.000 credincioşi, după datele de la 1 ianuarie 1990. Episcopul dr. Dieter Knall (Viena) a susţinut referatul Serviciul în biserica diaspora, problema diasporei fiind cea mai discutată. Conferinţa a arătat că preoţii înţeleg schimbarea produsă în decembrie 1989. S-a adoptat o chemare la chibzuinţă, care a fost citită şi la radio şi a apărut în ziarul „Neuer Weg".

     

    21.03.1990, Timişoara / Temeswar. Înfiinţarea organizaţiei studenţilor germani

    În săptămâna anterioară, cca. 40 de studenţi de etnie germană, din 4 instituţii de învăţământ superior din oraş au hotărât să înfiinţeze o organizaţie proprie. În 21.03. s-a desfăşurat adunarea de alegere a conducerii.

     

    21.03.1990, Bucureşti / Bukarest. Scrisoare deschisă a profesorului universitar dr. Paul Philippi către ministrul de externe al R.F.G., Hans-Dietrich Genscher

    Scrisoarea a apărut în „Neuer Weg" şi pleacă de la vizita ministrului la Sibiu / Hermannstadt, în 16.01. Atunci, el a declarat că germanii din România vor putea emigra oricând. Mai întâi el le recomanda să facă vizite în R.F.G., pentru a putea constata realitatea. Dacă dorinţa de emigrare a saşilor luase o pauză după 22.12.1989, după 16.01. se înregistra o goană după paşapoarte. Şi este o situaţie paradoxală: cine vrea viza pentru o vizită trebuie să aştepte la Ambasadă, fiind programat spre sfârşitul anului, cine vrea să plece definitiv, primeşte viza în două săptămâni, de la Biroul judeţean de turism. Din această săptămână şi Austria face la fel, mai rămâne ca Ungaria şi Cehoslovacia să facă la fel, ca cetăţenii României să fie la fel de „închişi" în ţara lor, ca în timpul lui Ceauşescu, cu diferenţa că acum acesta era rezultatul acţiunii ţărilor „libere". Propune rezolvarea: viza pentru vizite să se acorde repede, cea pentru plecarea definitivă să nu se acorde. Cu ocazia vizitei la Sibiu / Hermannstadt a unei comisii din R.F.G., de evaluare, s-a propus înfiinţarea de consulate la Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar.

     

    30.03.1990, Timişoara / Temeswar. Adunare de protest împotriva întârzierii răspunsurilor la cererile de plecare din ţară

    250 de persoane, în principal germani din oraş şi din judeţul Timiş, au protestat în faţa Consiliului Judeţean Provizoriu al Unităţii Naţionale împotriva întârzierii răspunsului la cererile pentru plecare definitivă din ţară şi eliberarea paşapoartelor. Demonstranţii au cerut întocmirea unui tabel cu cererile depuse în luna ianuarie, care să fie urgent rezolvate. Asemenea liste au fost scrise în luna martie, dar n-au fost respectate. De aceea s-a întocmit o nouă listă şi s-a trimis o delegaţie la conducerea judeţului. Protestatarilor li s-a promis rezolvarea cererilor.

     

    01.04.1990, Bucureşti / Bukarest. Editura Didactică şi Pedagogică are din nou secţii la Cluj-Napoca / Klausenburg şi Timişoara / Temeswar, pentru minorităţi

    Editura a fost restructurată şi s-au făcut angajări de noi redactori. Lipseau doi redactori pentru manualele în limba germană. S-au reînfiinţat filialele de la Cluj-Napoca / Klausenburg şi Timişoara / Temeswar pentru manualele în limbile minorităţilor naţionale. Manualele vor fi depolitizate. Există 18 titluri de manuale care trebuie traduse în limba germană şi cu greu se găsesc traducători care să predea textele la tipar la sfârşitul lunii iunie.

     

    04.04.1990, Braşov / Kronstadt. Constituirea Asociaţiei foştilor deportaţi din judeţul Braşov

    În aula Şcolii „Honterus" a avut loc şedinţa de constituire a Asociaţiei. În numele grupului de iniţiativă, Ada Teutsch i-a salutat pe cei prezenţi în număr mare. În urma alegerii s-a stabilit conducerea: arh. Günther Schuller, preşedinte, Ada Teutsch, al II-lea preşedinte, Rita Unger şi Christa Winter, secretare. Nu s-au adoptat statute sau un program. După contactul cu Asociaţia similară din Banat se vor redacta şi acestea. După cooptarea unor reprezentanţi din toate aşezările judeţului Braşov / Kronstadt se va completa şi conducerea. Erau înscrişi 605 membri.

     

    05.04.1990, Sibiu / Hermannstadt. Reluarea repetiţiilor corului „Bach"

    După mulţi ani, se pregăteşte sub conducerea dirijorului Kurt Philippi concertul „Patimile după Matei" de Johann Sebastian Bach care urmează să fie interpretat în duminica Patimilor (08.04.) la Sibiu / Hermannstadt şi, o zi mai târziu, la Biertan / Birthälm (09.04). Ultimul concert cu această compoziţie fusese în 1977.

    Corul are 60 de membri, dar pentru această lucrare monumentală era nevoie de fete din formaţia „Cantores juvenes" şi de grupul vocal de la Şcoala de muzică. Orchestra va fi de la Filarmonica din Sibiu / Hermannstadt. Solişti: Szilágyi Zsolt, Günter Schimdt (R.D.G.), Walter Hahnen, Bianca Manoleanu ş.a. Se repetă de o jumătate de an.

     

    06.04.1990, Graz. 533 de copii din Banatul Montan au sosit în vacanţa de primăvară, la invitaţia autorităţilor locale

    Copiii erau elevi germani şi români, adunaţi din Banatul Montan şi erau însoţiţi de 60 de profesori. Acţiunea se datora guvernului landului Stiria din Austria, îndeosebi primului ministru al landului, Josef Krainer. Copiii au fost găzduiţi în familii, unde au petrecut două săptămâni de vacanţă. Ei au revenit cu un tren special la Reşiţa / Reschitza în 21.04. A fost cea mai mare acţiune de acest fel din ţară.

     

    7.04.1990, Sibiu / Hermannstadt, Mediaş / Mediasch. 43 de copii au plecat în vacanţă în Austria

    Elevii au fost invitaţi de Asociaţia „Prietenii vienezi ai copiilor" şi de Crucea Roşie a Tineretului Viena, care a adus la Sibiu / Hermannstadt şi un transport cu ajutoare în valoare de 260 000 şilingi, constând din cărţi, haine, alimente etc. La Viena, copiii au fost găzduiţi în familii. Aceleaşi organizaţii vor să invite alţi 200 de copii în vacanţa de vară.

     

    14.04.1990, Aradul Nou / Neuarad. Ajutoare din Germania pentru elevi

    Pentru a doua oară, din oraşul Hürth au sosit ajutoare la Aradul Nou: 4,5 t de alimente, haine, medicamente, pentru elevii Liceului nr. 10. Ajutoarele au fost adunate la iniţiativa unei foste locuitoare a Aradului Nou, Leni Hartmann. S-a hotărât ca un nou transport să vină în luna iunie, când vor veni şi copii din Germania, de la gimnaziul care a adunat ajutoarele, pentru a cunoaşte Aradul şi judeţul.

     

    16.04.1990, Sibiu / Hermannstadt. Dr. Thomas Nägler, preşedintele F.D.G.R., ales director al Institutului de Cercetări Socio-Umane

    Institutul de Cercetări Socio-Umane din Sibiu / Hermannstadt, revenit luna trecută la Academia Română, şi-a ales pentru prima dată, în mod liber, directorul, în persoana istoricului dr. Thomas Nägler. Institutul a fost înfiinţat în 1956, ca o măsură reparatorie pentru loviturile date minorităţii germane din România după 23 august 1944. În acest moment, Institutul avea 18 cercetători, din care 6 saşi, care se ocupă de trecutul germanilor din România, de studierea graiurilor săseşti şi a obiceiurilor săseşti, de relaţiile interetnice.

     

    16.04.1990, Vişeu de Sus / Oberwischau (judeţul Maramureş). Adunarea Forumului Democrat al Germanilor

    Adunarea a aprobat statutul organizaţiei, a distribuit 487 cărţi de membru; s-a anunţat aprobarea trimiterii unei învăţătoare germane de către Ambasada Germaniei.

     

    20.04.1990, Oţelu Roşu / Ferdinandsberg (judeţul Caraş-Severin). Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat German

    Adunarea de constituire s-a ţinut la Clubul Sindicatelor. Conducerea aleasă: preşedinte - Karl Weinschrott, locţiitor - Alfred Gyukits, secretar - Herta Friedmann şi 4 membri. Din 1994, preşedinte Elsa Ana Pinter. În 1990 erau 300 de membri, numărul maxim atins a fost de 872 persoane, în 1993, în 2004, 205 membri. Din 1996 există şi o organizaţie de tineret. Din 1995 s-a înfiinţat o grupă de dansuri şi un grup vocal.

     

    20.04.1990, Timişoara / Temeswar. Protest împotriva întârzierii eliberării paşapoartelor

    250 de persoane, în primul rând germani, au protestat în faţa Consiliului Judeţean Provizoriu al Unităţii Naţionale împotriva întârzieri prelucrării cererilor lor de plecare din ţară şi a eliberării paşapoartelor. Demonstranţii au cerut ca cererile lor să fie rezolvate.

     

    20.04. 1990, Bucureşti / Bukarest. Stabilirea candidaţilor pentru alegerile palamentare

    Membrii Forumului Bucureşti / Bukarest s-au reunit la Casa Schiller pentru a stabili candidaţii pentru alegerile parlamentare: Robert Schwartz, directorul Şcolii Germane, Rudolf Herbert, redactor la „NeuerWeg", Nikolaus Kleininger, şef de secţie în Ministerul Învăţământutlui. S-a mai decis ca sediul Forumului să fie fixat la Casa Schiller. Din străinătate s-au promis ajutoare pentru renovare.

     

    21.04.1990, Timişoara / Temeswar. Stabilirea candidaţilor Forumului pentru alegerile parlamentare

    În numirea candidaţilor s-a avut în vedere cuprinderea întregului teritoriu, dar şi activitatea candidaţilor. În şedinţa Forumului au fost aleşi 6 candidaţi: prof. Erich Pfaff directorul Liceului „Lenau", lector univ. Karl Singer, locţiitorul preşedintelui Consiliului Municipal Timişoara / Temeswar, Walter Schmidt, cercetător, ing. Brunhilde Klein, de la Biled, medicul veterinar Erich Mallinger, de la Buziaş. Pentru Senat n-a fost stabilit niciun candidat. Semnul electoral: o inimă roşie.

     

    21.04.1990, Bucureşti / Bukarest. Alegerea conducerii Uniunii Scriitorilor, în care sunt şi germani

    Adunarea generală a Uniunii Scriitorilor a reunit cca 900 de participanţi, între care şi creatorii germani Joachim Wittstock, Balthasar Waitz, Friedrich Schuster, Hans Liebhardt ş.a. în Comitetul de direcţie a fost ales şi Helmuth Britz, care, împreună cu Franz Hodjak, fac parte şi din conducerea Uniunii Scriitorilor din România.

     

    24.04.1990, Bucureşti / Bukarest. Scrisoare deschisă adresată cancelarului Austriei, Franz Vranitzki, de către dr. Berthold Köber

    Scrisoarea a apărut în cotidianul „Neuer Weg". Preotul dr. Berthold Köber, de la Institutul Teologic Evanghelic din Sibiu / Hermannstadt protesta faţă de introducerea obligativităţii vizei de către guvernul austriac, pentru cetăţenii români. El era la un simpozion în R.F.G. şi n-a fost lăsat să treacă prin Austria, deoarece nu avea viza pe paşaport. Autorul arăta că măsura era împotriva prevederilor O.S.C.E., a drepturilor omului. El arată că în timpul regimului comunist, Austria avusese regimul „fără viză". Introducerea vizei ridică piedici în calea relaţiilor româno-austriece, a păstrării vechilor obiceiuri ale minorităţii germane. Cere reglementarea situaţiei deoarece obţinerea vizei era dificilă.

     

    25.04.1990, Rupea / Reps (judeţul Braşov). Grup de iniţiativă pentru constituirea unei organizaţii a F.D.G.R.

    Grupul de iniţiativă din Rupea era condus de ing. Karl Hellwig. Trebuia constituită o organizaţie care să cuprindă oraşul şi comunele din jur: Buneşti / Bodendorf, Viscri / Deutsch-Weißkirch, Caţa / Katzendorf, Dacia / Stein, Criţ / Deutsch-Kreutz, Beia / Meeburg, Lovnic / Leblang, Meşendorf / Meschendorf. Până la această dată se înscriseseră 188 de persoane, dar înscrierile continuau.

     

    25.04.1990, Cluj-Napoca / Klausenburg. Deschiderea seriei de conferinţe în limba germană a „Universităţii populare libere"

    Universitatea avea până acum doar conferinţe în limbile română şi maghiară. La iniţiativa Forumului Democrat al Germanilor din Cluj-Napoca / Klausenburg, preşedinte dr. Paul-Jürgen Porr, a fost inaugurată şi seria în germană. Reuniunea a fost moderată de Wilfried Schreiber. Au avut loc concerte corale, instrumentale, recitări de versuri. Pe lista viitorilor conferenţiari: W. Schreiber, Franz Hodjak, Hanni şi Michael Markel. Deşi Forumul local nu are decât 100 de membri, este reprezentat în Consiliul judeţean provizoriu (Eva Herbert, F. Hodjak şi P.-J. Porr) şi în Consiliul Municipal al Unităţii Naţionale (Elke Popescu, Michael Markel, Horst Scholter).

     

    26.04.1990, Bucureşti / Bukarest. Candidatul la preşedinţia României Ion Raţiu, despre drepturile saşilor şi şvabilor

    Într-o conferinţă de presă, I. Raţiu, candidat din partea Partidului Naţional Ţărănesc, a declarat referitor la emigrarea în masă a saşilor şi şvabilor, că este o tragedie şi dacă va fi ales va lua măsuri pentru a opri acest curent. Toţi foştii deportaţi în Rusia şi în Bărăgan vor trebui, pe cât de repede posibil, despăgubiţi moral şi material.

     

    28.04.1990, Timişoara / Temeswar. Instalarea episcopului romano-catolic al diocezei Timişoara / Temeswar, Sebastian Kräuter

    Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit la 03.03. episcop, iar documentul a fost dat publicităţii la 14.03. Era al 91-lea episcop, numit însă după o pauză de 40 de ani, din cauza opoziţiei regimului comunist din România. Noul episcop era al doilea şvab în fruntea diocezei. Era născut la Niţchidorf / Nitzkidorf şi slujise 36 de ani la Giarmata / Jahrmarkt. La festivitatea de instalare au fost prezenţi episcopi din 7 ţări, ministrul Cultelor, Nicolae Stoicescu, ambasadorii Germaniei şi Austriei, autorităţile locale.

     

    01-05.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Echipa de dansuri a Şcolii Brukenthal, invitată la Speyer (R.F.G.)

    24 de elevi de la Şcoala Brukenthal, însoţiţi de 3 profesori, au fost invitaţi cu echipa lor de dansuri, în oraşul Speyer (R.F.G) care şi-a sărbătorit 2000 de ani de la prima atestare. Elevii s-au bucurat de succes, au stabilit noi contacte cu reprezentanţii altor ţări şi au fost invitaţi din nou în Germania.

     

    02.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Premierul Petre Roman, în vizită la Sibiu / Hermannstadt, a discutat cu conducerea F.D.G.R.

    În cadrul campaniei electorale, premierul Guvernului provizoriu, Petre Roman, a vizitat Liceul nr. 1, care din toamnă se va numi Brukenthal. Aici a aprins o lumânare pentru soldatul sas Werner Almen, care a căzut victimă în Revoluţia din decembrie 1989 şi care este absolvent al liceului. Premierul a apreciat vechimea de 600 ani a şcolii. Apoi a făcut o scurtă vizită la Simpozionul ştiinţific româno-german care se desfăşura în clădirea Forumului şi a discutat o oră cu conducerea F.D.G.R. El a apreciat că germanii din România au fost un factor de stabilitate, a afirmat că emigrarea dintr-o societate care se aşează pe baze democratice nu este întemeiată. Conducerea F.D.G.R. a cerut operativitate în recăpătarea cetăţeniei române, clarificarea statutului Şcolii din Deal, de la Sighişoara / Schäßburg, ajutor pentru protejarea unor monumente din comunele depopulate de saşi, extinderea emisiunii în limba germană de la TVR, de la una, la două ore pe săptămână. Din balconul Forumului, Petre Roman a salutat mulţimea adunată în Piaţa Mare.

     

    03.05.1990, Baia Mare / Neustadt. Inspectoratul şcolar judeţean Maramureş caută cadre didactice germane

    Inspectoratul informa că acolo unde populaţia germană din judeţul Maramureş dorea, se puteau înfiinţa şcoli cu limba de predare germană. La Vişeu / Oberwischau şi Baia Mare / Neustadt urmau să fie înfiinţate grădiniţe şi o şcoală generală cu limba de predare germană. Inspectoratul căuta cadre didactice care să poată preda în limba germană.

     

    03-04.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Simpozion ştiinţific româno-german

    În organizarea Forumului Democrat al Germanilor din România, a Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu / Hermannstadt şi a Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde Heidelberg a avut loc la Sibiu / Hermannstadt un simpozion care a fost, de fapt, adunarea anuală de comunicări a Asociaţiei din Heidelberg care a reluat tradiţia unei societăţi săseşti din secolul XIX. Cercetători români, saşi, maghiari şi germani au abordat teme de istorie, lingvistică, artă, ştiinţele naturii.

     

    06.05.1990, Dognecea / Dognatschka / Dognatschka. Deschiderea unei filiale a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor

    La căminul cultural s-a sărbătorit Ziua mamei. Oaspeţi: Maria Gierlich-Gräf din Şura Mare / Großscheuern (Sibiu) şi Hedi Hauser, de la Editura Kriterion. A urmat apoi dans.

     

    10.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Grup de elevi germani din Sibiu / Hermannstadt la un seminar internaţional despre învăţarea democraţiei

    40 de elevi de la secţia germană a Liceului pedagogic, însoţiţi de 4 profesori, au participat 12 zile la un seminar internaţional în Austria, la Ramsau. Proiectul este belgian (are 25 de ani de activitate) şi prin el s-au rulat 250.000 de elevi din Europa, tema generală a întâlnirilor fiind învăţarea democraţiei. Elevii sibieni şi cei belgieni au făcut un intens schimb de experienţă şi planuri pentru instalarea şi dezvoltarea unui sistem democratic în România.

     

    11.05.1990, Bucureşti / Bukarest. Candidaţii F.D.G.R. la alegerile parlamentare din 20.05.1990

    Pentru Camera Deputaţilor din partea F.D.G.R:

    În judeţul Alba: Simon Probsdorfer, Gerhard Wagner

    În judeţul Braşov: Mathias Pelger, Karl Kelburg, Victor-Randolph Munteanu, Hannelore Tănase

    În judeţul Hunedoara: Anton Dietrich, Ştefan Cosoroabă.

    În judeţul Mureş: Thomas Grau, Helmut Fabini, Walter Lutsch, Horst Zikeli

    În judeţul Sibiu: Ingmar Brandsch, Hans Klein, Friedrich Gunesch

    În judeţul Timiş: Erich Pfaff, Karl Singer, Walter Schmidt, Brunhilde Klein, Erich Malinger

    În Municipiul Bucureşti / Bukarest: Robert Schwarz, Rudolf Herbert, Nikolaus Kleininger

    Pentru Senat:

    În judeţul Sibiu: dr. Hermann Fabini.

     

    12.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Ministrul adjunct al Învăţământului, Hans Otto Stamp, candidează independent pentru Senat

    Hans Otto Stamp şi-a anunţat candidatura ca independent pentru Senat, în circumscripţia electorală nr. 33, judeţul Sibiu. El era profesor de matematică la Liceul pedagogic din Sibiu / Hermannstadt şi doctorand la Universitatea din Paderborn (Germania). La Ministerul Învăţământului se ocupa de şcolile minorităţilor naţionale. Propunea şcoli centrale, cu internat, pentru germani.

     

    12. 05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Forumul din Sibiu / Hermannstadt îşi ajută membrii să obţină viza pe paşaport

    Ziarul „Neuer Weg" publica orarul predării paşapoartelor la Forum, pentru facilitarea obţinerii vizei de plecare în Austria sau Germania, întrucât la ambasade trebuia aşteptat foarte mult. Solicitanţii trebuiau să dea o declaraţie că nu vor folosi aceste vize pentru a rămâne definitiv în ţările unde plecau temporar.

     

    13.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Alegerea noului episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România

    Adunarea generală a Bisericii Evanghelice C.A. din România, compusă din 40 de reprezentanţi ai comunităţilor bisericeşti l-a ales ca al 36-lea episcop al Bisericii Evanghelice pe dr. Christoph Klein, vicarul episcopal de până atunci. Adunarea a ales drept vicar pe Michael Schuller, iar ca epitrop general pe dr. Horst Haldenwang.

     

    13.05.1990, Anina / Steierdorf. Înfiinţarea Forumului local

    La clubul muncitoresc s-au adunat 200 de persoane, la chemarea unui comitet de iniţiativă. Erau prezenţi şi germani din Anina / Steierdorf, Sigismund şi Cselnik. S-a discutat programul, s-au exprimat cereri (de ex. ca denumirea de Anina / Steierdorf II folosită pentru Steierdorf să fie înlocuită cu Steierdorf / Anina). A fost aleasă conducerea: preşedinte - prof. Irene Chladny-Gherghe (Steierdorf), locţiitor - prof. Emmerich Tischler (Sigismund), ing. Franz Wetternek (Steierdorf), secretar, Otto Reckl (Anina / Steierdorf), casier. În aceeaşi zi s-au înscris 168 de membri.

     

    13-20.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Turneu în Austria al corului Liceului „Brukenthal"

    Corul „Cantores juvenes" a fost înfiinţat de 20 de ani, dar abia acum a făcut primul său turneu în străinătate, la invitaţia primului ministru al landului Austria Superioară. Corul, condus de familia Angela şi Hans Günter Seiwerth era compus din 50 de elevi. Corul a cântat la Linz şi în alte 5 aşezări austriece.

     

    14.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Demonstraţia de protest a saşilor împotriva prelungirii duratei în care se primeau paşapoarte

    Cca 300 de protestatari saşi s-au adunat în faţa Oficiului pentru paşapoarte cerând respectarea termenului de 3 luni promis pentru eliberarea paşapoartelor. Ei s-au îndreptat spre clădirea primăriei judeţului. O delegaţie a discutat cu primarul judeţului Sibiu / Hermannstadt, Nicolae Nan şi cu comandantul Inspectoratului Judeţean al Ministerului de Interne. S-a luat legătura cu Direcţia Paşapoarte de la Bucureşti / Bukarest şi s-a promis reglementarea. De asemenea, s-a promis un Oficiu vamal la Sibiu / Hermannstadt numai pentru cei care emigrau.

     

    15.05.1990, Sighişoara / Schäßburg. Clasele germane din oraş reunite la Şcoala din Deal

    Ministrul adjunct al Învăţământului, Hans Otto Stamp, a aprobat reunirea claselor germane din oraş la Liceul „Haltrich". Conducerea liceului a fost încredinţată profesorului Hermann Baier. Ministerul Cultelor din landul Saxonia Inferioară a preluat sub egida sa ajutorarea şcolii şi a internatului în care vor locui elevii proveniţi din satele din jurul Sighişoarei.

     

    16.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Programul electoral al F.D.G.R.

    În vederea alegerilor parlamentare era dat publicităţii un program extras din programul F.D.G.R.:

    -includerea drepturilor minorităţilor în Constituţie, dar hotărârile majorităţii să nu dăuneze minorităţii.

    -deşi scade numărul saşilor şi şvabilor prin emigrare, să se asigure reunirea lor în vecinătăţi, pentru continuarea vieţii bisericeşti şi de vecinătate, ca şi pentru apărarea proprietăţii.

    -încurajarea înfiinţării de asociaţii, întreprinderi mici, după vechile modele săseşti şi şvăbeşti.

    -recunoaşterea dreptului germanilor la proprietăţile vechi săseşti şi şvăbeşti, care au fost expropriate pe nedrept.

    -dreptul de a recumpăra casele vândute statului la emigrare.

    -reparaţii pentru foştii participanţi la război, deportaţi, deţinuţi politici.

    Minoritatea germană poate contribui la democratizarea României şi are nevoie de aprijinul activ al ţărilor germanofone (R.F.G. şi R.D.G., Austria, Elveţia, Luxemburg). Ea are nevoie să fie recunoscută de aceste ţări dacă nu emigrează. De aceea este necesară libertatea vizei, dreptul la muncă, sprijin financiar, în domeniul social şi economic. Trebuie sprijinită revenirea saşilor şi şvabilor plecaţi. F.D.G.R. cere: -asigurarea unei reţele de aşezăminte pentru copii şi bătrâni.

    -învăţământ în limba germană propriu

    -respectarea istoriei germanilor din România

    -apărarea monumentelor, operelor de artă etc. din Transilvania şi Banat

    F.D.G.R. sprijină modul de viaţă ecologic şi formarea unei conştiinţe ecologice a populaţiei.

     

    16.05.1990, Bucureşti / Bukarest. Primul-ministru Petre Roman despre un proiect pentru rămânerea pe loc a germanilor din România

    În cadrul unei conferinţe de presă, Petre Roman s-a referit la un proiect pentru a-i determina pe membrii minorităţii germane să rămână în România. Mai mult, condiţiile pentru germanii din România trebuiau să fie atât de atrăgătoare, încât să revină şi cei plecaţi în R.F.G. Pentru aceasta se sconta pe sprijin din Germania. Ministrul pentru Industria Construcţiilor de Maşini, Adrian Pintilie, a vorbit de 4000 de mărci pentru fiecare german din România alocate de guvernul german. El a mai declarat că zilnic emigrau 150 de germani din România. Cu aceşti bani, România va retehnologiza o serie de întreprinderi din regiunile locuite de germani.

     

    17.05.1990, Bucureşti / Bukarest. Adunare generală a Forumului din Bucureşti / Bukarest

    Organizaţia are 200 de membri înscrişi. Adunarea are loc la Şcoala germană. Preşedintele Nikolaus Kleininger a îndemnat pe cei prezenţi să meargă la vot. El raportează despre problemele Forumului, de la înfiinţare până la zi. Au sosit ajutoare din Germania: un microbuz, copiatoare, maşini de scris, televizoare etc., împărţite şcolii, redacţiei „Neuer Weg", Casei „Schiller", biroului Forumului, televiziunii. Cea mai mare problemă este lipsa de personal calificat vorbitor de germană.

     

    17.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Spectacol al formaţiilor artistice săseşti din oraş

    Cele 700 de locuri ale Casei Sindicatelor nu au fost suficiente pentru acest spectacol, dat în plină campanie electorală. Au evoluat 4 formaţii săseşti sibiene: corul bărbătesc, fanfara seniorilor, corul pentru cântece populare şi fanfara din Turnişor. De asemenea, au fost recitări de poezie şi scheciuri.

     

    17.05.1990, Bucureşti / Bukarest. Afiş electoral al F.D.G.R.

    Ziarul „Neuer Weg" publică unul dintre afişele electorale ale F.D.G.R, reprezentând inima roşie şi inscripţia „Sunt cu totul pentru F.D.G.R.", în limba germană.

     

    18.05.1990, Bonn. Măsuri ale guvernului R.F.G. pentru a se grăbi acordarea vizelor pentru călătorie în Germania

    La intervenţiile din România şi ale organizaţiilor saşilor şi şvabilor din Germania, Hans-Dietrich Genscher a cerut guvernului român să accepte pe lângă consulatul de la Sibiu / Hermannstadt (care lucra din 17.05.) şi alte două agenţii consulare (la Timişoara / Temeswar şi Braşov / Kronstadt). El a decis şi extinderea capacităţilor de la Ambasada din Bucureşti / Bukarest, pentru a se accelera acordarea vizelor. Ministerul de Externe German aprecia că de la 01.01.1990 sosiseră în Germania 30.000 de germani din România.

     

    20.05.1990, Bucureşti / Bukarest. Alegerea primului deputat al germanilor din România de după 1989

    La primele alegeri parlamentare democratice de după căderea regimului comunist, F.D.G.R. l-a desemnat deputat pe profesorul medieşean Ingmar Brandsch. Deşi a primit 36.012 voturi, el a obţinut un mandat de deputat în Consiliul Provizoriu al Unităţii Naţionale (C.P.U.N.) în baza decretului C.P.U.N. nr. 92 din 24 martie 1990 privind alegerea Parlamentului şi a preşedintelui României. Prin aceste dispoziţii se acorda un loc de deputat minorităţilor naţionale care nu aveau numărul de voturi necesar pentru desemnarea unui deputat.

     

    20.05.1990, Constanţa. Ajutoare trimise de Asociaţia germanilor dobrogeni din Germania

    3 camioane cu 30 t alimente, haine, medicamente, aparate medicale au venit în Dobrogea trimise de foştii locuitori germani din Dobrogea, acum cetăţeni germani. Au fost trimise ajutoare pentru spitalul din Constanţa, comunele Tariverde, Caramurat (M. Kogălniceanu), în care locuiseră germani.

     

    20.05.1990, Bucureşti / Bukarest. Moartea lui Ernst Breitenstein, fost redactor-şef al ziarului „Neuer Weg"

    Ernst Breitenstein s-a născut la Sibiu / Hermannstadt, la 23.03.1923. Încă de la apariţia ziarului „Neuer Weg", la 13.03.1949 a fost redactor-şef sau redactor-şef adjunct. S-a pensionat la cerere, în 1.01.1989. În 1962 absolvise Facultatea de Jurnalistică de la Leipzig.

     

    28.05.1990, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Oficiului extern al Ambasadei R.F.G. la Bucureşti / Bukarest

    Oficiul era condus de un viceconsul. În anul următor, Oficiul a fost transformat în Consulat, iar în 1993 într-un Consulat General. Membrii F.D.G.R. s-au bucurat de un tratament special: ei puteau evita şirurile de solicitanţi de viză prin depunerea cererilor la Forum şi prin scutirea de taxe. După aderarea României la U.E., la 1.01.2007, viza s-a desfiinţat pentru cetăţenii români. După aceea, consulatul s-a ocupat de: sprijinirea minorităţii germane, promovarea manifestărilor culturale, servicii consulare pentru cetăţenii germani, contacte cu investitorii germani din Sibiu / Hermannstadt.

     

    30.05.1990, Timişoara / Temeswar. Ajutor din partea Organizaţiei de Ajutorare a Şvabilor Bănăţeni din Germania

    Ing. Helmut Schneider, preşedintele Organizaţiei, a fost în vizită la Timişoara / Temeswar şi în Banat, a participat la o şedinţă a conducerii F.D.G.B. El a promis ajutor pentru ca şvabii care vor să rămână în Banat, să fie sprijiniţi. Se are în vedere construirea de cămine pentru bătrâni. La Bacova / Bakowa s-a şi amenajat un spaţiu cu 20 de locuri. Un alt cămin se renovează la Sântana / Sanktanna (30 de locuri). Sedii ale forumurilor sunt în curs de amenajare la Jimbolia / Hatzfeld şi Sânnicolau / Sanktnikolaus; la Timişoara / Temeswar există un proiect pentru un sediu care se va numi Casa „Adam Müller-Guttenbrunn".

     

    30.05.1990, Bonn. Noi reglementări privind calitatea de german a emigranţilor din România

    Redactori ai ziarului „Neuer Weg" au discutat cu secretarul de stat Horst Waffenschmidt, din guvernul R.F.G., despre emigrare şi recunoaşterea emigranţilor ca germani. Guvernul german respectă hotărârea germanilor din România de a pleca sau de a rămâne pe loc. El îi ajută pe cei rămaşi în România. La Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Timişoara / Temeswar, Satu Mare / Sathmar se vor înfiinţa oficii de consiliere. Din a doua jumătate a anului se vor aplica noi reglementări pentru emigrare. Dar germanii din România nu trebuie să se grăbească să emigreze. Ei trebuie să se informeze întâi despre condiţiile din R.F.G. Se iau măsuri pentru a se acorda viza consulară de vizită. Şi în viitor, R.F.G. va primi pe toţi cei care vor să emigreze. În proiectul legii pentru emigranţi se precizează acest fapt. Principiile primirii emigranţilor rămân neschimbate. Va trebui depusă o cerere la Oficiul din Köln pentru emigrare, care, după aprobarea calităţii de german, distribuie pe cei emigraţi în landuri.

     

    31.05.1990, Vişeu de Sus / Oberwischau. Înscrierea Forumului local la Tribunal

    Tribunalul din vişeu de Sus a aprobat calitatea de persoană juridică pentru Forumul Democrat al Germanilor din Vişeu de Sus.

     

    01-04.06.1990, Dinkelsbühl (R.F.G.). Participarea oficială din Transilvania la Întâlnirea saşilor

    Peste 20.000 de participanţi din toată Germania au fost la întâlnirea din acest an. A luat parte şi ministrul de externe Hans-Dietrich Genscher, care a fost principalul vorbitor al reuniunii de Rusalii. Pentru prima oară a fost prezent şi ambasadorul României, Radu Comşa, care a propus o viitoare întâlnire a saşilor la Sibiu / Hermannstadt. Între vorbitori s-a aflat şi Thomas Nägler, preşedintele F.D.G.R., care a afirmat că fiecare german din România era liber să decidă dacă pleacă sau rămâne şi că încă se aşteaptă de la guvernul român o lege care să garanteze drepturile minorităţilor naţionale. A fost prezent cu o predică apreciată, ţinută sub cerul liber, preotul Siegfried Schullerus din Sibiu / Hermannstadt. H.-D. Genscher a declarat că poarta rămâne deschisă pentru toţi emigranţii de origine germană, că germanii din România nu vor mai fi trataţi ca străini în ţara lor şi a cerut retrocedarea bunurilor confiscate de la saşi. Parada portului (1000 de persoane), concerte, expoziţii, fanfare etc. au oferit un program cultural divers, cu mii de spectatori.

     

    02-03.06.1990, Ulm (Germania). Participarea unui grup de şvabi bănăţeni la Ziua ţinutului natal al şvabilor bănăţeni

    Formaţia de dansuri şvăbeşti a Liceului „Lenau" din Timişoara / Temeswar (40 elevi), însoţiţi de profesori şi câţiva membri ai F.D.G.B. din judeţul Timiş, au participat pentru prima dată la cel mai mare eveniment al şvabilor stabiliţi în Germania. Delegaţia a fost condusă de prof. Erich Pfaff, preşedintele F.D.G.B. Între manifestările întâlnirii, pe lângă spectacolul dansatorilor timişoreni, s-a numărat şi expoziţia „Un popor se ridică, Timişoara / Temeswar, decembrie 1989".

     

    03.06.1990, Prejmer / Tartlau (judeţul Braşov). Aniversarea a 750 ani de la prima atestare

    Comunitatea săsească din Prejmer a sărbătorit 750 de ani de existenţă. Au fost prezenţi numeroşi oaspeţi, între care reprezentanţii ambasadelor germană şi austriacă, elveţiană. Mai întâi a avut loc liturghia solemnă, apoi un amplu program cultural: concert de fanfară, cor, teatru, discursuri (inclusiv ambasadorul).

     

    03.06. 1990, Palota Nouă / Neupalota (judeţul Bihor). Kirchweih (Hramul bisericii) sărbătorit din nou, după 10 ani

    În organizarea Forumului Judeţean Bihor şi a celui local, s-a sărbătorit din nou, după o întrerupere de 10 ani, hramul bisericii. Au participat cca 600 de locuitori ai comunei şi mulţi oaspeţi din alte aşezări şi de la Oradea / Großwardein. Îmbrăcaţi în port popular german, tineri şi vârstnici au mărşăluit în sunetele fanfarei, respectând toate canoanele obiceiului.

     

    02-04.06.1990, Reşiţa / Reschitza. Participarea unui grup de germani din Banatul Montan la Întâlnirea germanilor din Banatul Montan din Austria

    Întâlnirea a reunit germani din Banatul Montan aflaţi în toată lumea (Austria, Germania, S.U.A., Canada, România). Întâlnirea a avut loc în Schladming, în N-V Stiriei. A luat cuvântul şi preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banatul Montan, Karl Ludwig Lupşiasca, subliniind rolul de mijlocitor pe care-l au germanii din Banatul Montan, în noua Europă. Primarul judeţului Caraş-Severin, dr. Edgar Otto Blasius, a mulţumit pentru ajutoarele trimise populaţiei din Banatul Montan din Austria. La întoarcere, la Graz, delegaţia a fost primită de primul-ministru al landului Stiria, dr. Josef Krainer, deoarece de aici au venit în Banatul Montan numeroşi germani. El a arătat că statul austriac trebuia să ia sub ocrotire pe urmaşii acelor colonişti (germani din Banatul Montan şi landleri).

     

    08.06.1990, Stuttgart. Conferinţă a preşedintelui Forumului Democrat al Germanilor din România, dr. Thomas Nägler

    Dr. Thomas Nägler a vorbit despre Un nou început-Forumul Democrat al Germanilor din România. El a participat şi la Ziua ţinutului natal al saşilor de la Dinkelsbühl (03.06), unde a rostit şi o cuvântare. La această întâlnire a participat şi grupa de dansuri şi fanfara Liceului Brukenthal Sibiu / Hermannstadt.

     

    12.06.1990, Bucureşti / Bukarest. Clarificări asupra Proiectului Stabilizării germanilor din România

    Ziarul „Neuer Weg" era întrebat de mulţi cititori despre acest proiect, menţionat în conferinţa de presă a primului-ministru Petre Roman din 06.05.1990. Proiectul a fost conceput de Societatea Română pentru Management. S-a estimat ajutorul R.F.G. la 800.000 de mărci, care, împărţite la cei 200.000 germani din România, dădeau 4000 mărci de fiecare. Proiectul prevedea înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni, SEGER, cu o bancă proprie. Acţionarii trebuiau să fie statul român, persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate. Economic, societatea urma să se implice în agricultură, mica industrie, meşteşuguri, comerţ, transport. Autorii proiectului erau optimişti, dar nu exista niciun angajament ferm.

     

    15.06.1990, Măureni / Moritzfeld, judeţul Caraş-Severin. Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat German

    Prima conducere aleasă: preşedinte - Johann Wanek,(1990-2000), locţiitor - Johann Belgrasch, secretar - Hannelore Augustin şi 2 membri. În 1990 erau 130 de membri: în 2004 30. Din 2000, preşedinte este Josef Massay.

     

    15-17.06.1990, Braşov / Kronstadt. Ziua Bisericii Evanghelice C.A. din România

    Era prima manifestare de acest fel, la care participă preoţi şi credincioşi. Manifestarea urmărea să demonstreze că Biserica şi credincioşii ei există, să apropie Biserica de credincioşi, să ofere o deschidere a acesteia. Acesta a fost şi scopul unei liturghii în limba română. Episcopul Cristoph Klein a ridicat problema: „Cum trebuie, cum ştim să trăim?". În conferinţele susţinute de preoţi s-a discutat şi despre amestecul Bisericii în politică, despre şcoli, despre existenţa bisericii.

     

    16.06.1990, Orşova / Orschowa. Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat al Germanilor

    Adunarea de constituire a avut loc la biserica romano-catolică (30 de persoane). Prima conducere aleasă: preşedinte - Anton Kochut Gala, locţiitor - Eugen Stadler, secretar - Helmuth Pawelka, casier - Hildegard Hutterer şi 1 membru. Între anii 1992-1994, preşedinte a fost Gerhard Schwerin, între 1994-1996, Eugen Stadler, iar între 1996-2000, Helmuth Pawelka. În 1990 erau 265 de membri, iar în 1999, 579, pentru ca în 2004, să ajungă la 133. Din 1992 exista o organizaţie de tineret şi o echipă de dansuri germane.

     

    16.06.1990, Peciu Nou / Neupetsch (judeţul Timiş). Sărbătorirea hramului bisericii (Kirchweih)

    La Peciu Nou mai erau puţine perechi, dar obiceiul a fost respectat în toate aspectele (înălţarea pomului, liturghie, licitarea buchetului, program cultural). A fost prezent primarul din Sankt Lorenzen (Stiria), comună înfrăţită cu Peciu Nou. Deşi mai erau 300 de şvabi, mulţi participanţi considerau că era ultimul Kirchweih la Peciu Nou.

     

    17.06.1990, Hărman / Honigberg (judeţul Braşov). Sărbătorirea a 750 de ani de existenţă a satului

    La serviciul divin au participat şi preoţii comunelor din jur. Au sosit numeroşi oaspeţi din ţară şi din străinătate. La căminul cultural, Gernot Nussbächer, arhivist din Braşov / Kronstadt, a vorbit despre istoria comunei. Ambasadorul R.F.G., Klaus Terfloth, a transmis salutul său şi a apreciat realizările locuitorilor. A urmat un bogat program cultural.

     

    22-23.06.1990, Sântana / Alt Sanktanna (judeţul Timiş). Sărbătoarea de Kirchweih (hramul bisericii)

    În 22.06, de Sfânta Inimă a lui Isus, s-a oficiat o liturghie de către 9 preoţi catolici. A doua zi a fost înălţat pomul de Kirchweih, purtat de tinere perechi în port popular şvăbesc, în sunetele fanfarei. Cele 10 perechi de tineri au asistat la liturghie. În curtea şcolii s-au rostit scurte cuvântări în germană şi în dialectul şvăbesc. S-a licitat buchetul.

     

    24.06.1990, Sibiu / Hermannstadt. Instalarea noului episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România.

    Instalarea oficială a episcopului Christoph Klein s-a făcut în prezenţa preoţilor, a membrilor Adunării Bisericii, a unor oaspeţi de seamă şi a unui numeros public. Alaiul a pornit de la reşedinţa episcopală, prin Piaţa Mare spre catedrala evanghelică. Aici, ministrul Cultelor, Nicolae Stoicescu, a citit decretul prin care se constata alegerea şi se accepta. A urmat parohul Sibiului, Wolfgang Rehner, care a invitat episcopul în altar. Au fost prezenţi 6 episcopi evanghelici din Germania. După investirea cu însemnele înaltei funcţii, episcopul a rostit predica. Au urmat apoi 32 de vorbitori, cu felicitări şi urări de succes. La ieşirea din biserică, alaiul a fost aşteptat de numeroşi credincioşi.

     

    27.06.1990, Sibiu / Hermannstadt. Adunarea Asociaţiei foştilor deportaţi în URSS din judeţul Sibiu

    La invitaţia conducerii Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Sibiu au venit aproape 500 de foşti deportaţi. Adunarea a fost condusă de prof. Paul Philippi care a declarat că Forumul nu poate face promisiuni, dar se va adresa guvernului pentru ajutor şi pentru dreptate. S-a stabilit ca toţi foştii deportaţi să completeze formulare cu numele, perioada deportării, locul, documentele pe care le au, bolile de care suferă. Preşedinta Asociaţiei sibiene a deportaţilor, Gerda Schur, va centraliza aceste documente.

     

    01.07.1990, Mălâncrav / Malmkrog (judeţul Sibiu). Sărbătoarea coroanei

    Au participat numeroşi oaspeţi din satele vecine şi din Germania. Sărbătoarea a fost organizată de frăţia tinerilor şi de organizaţiile surorilor, care încă mai există în sat. A fost ridicat pomul coroanei şi cele 14 perechi în port popular. Un tânăr s-a căţărat pe pom până la coroană, de unde a strigat că se gândeşte la prietenii plecaţi în Germania. Şi episcopul bisericii, în săseşte, s-a referit la problema plecării sau rămânerii saşilor în Transilvania. S-a cântat imnul Transilvaniei.

     

    03.07.1990, Bucureşti / Bukarest. Cuvântarea deputatului F.D.G.R., Ingmar Brandsch, în Parlament

    Ingmar Brandsch a arătat că deşi o parte a alegătorilor săi a plecat în R.F.G., cei care au rămas doresc să contribuie la o societate democratică în România. Deşi sunt puţini, germanii din România se bucură de atenţie şi sprijin în străinătate şi consideră de datoria lor să ia poziţie în marile probleme cu care se confruntă România. Deputatul amintea de Fracţiunea Germană din Parlamentul României interbelice,de Rudolf Brandsch, primul subsecretar de stat pentru minorităţi în guvernul Iorga. I. Brandsch aprecia că programul prezentat de guvernul Roman punea în centrul atenţiei reforma economică. F.D.G.R. era de acord cu acest program şi îl sprijinea. De privatizare ar putea fi interesaţi şi cetăţenii R.F.G. originari din România. Premierul a arătat însemnătatea investiţiilor străine pentru ţară, dar atmosfera internaţională nu era favorabilă României, deoarece guvernul provizoriu n-a convins că în România se merge spre o adevărată democratizare. Au fost numai declaraţii în acest sens. Între problemele nerezolvate este şi problema minorităţilor. Noul guvern trebuie să aibă în atenţia sa rezolvarea acestei probleme.

     

    03.07.1990, Bucureşti / Bukarest. Interviu asupra problemelor emigrării germanilor din România

    Interviul a fost luat de Ewalt Zweier, redactor al ziarului „Neuer Weg", directorului ministerial Albrecht Krause, însărcinat al Ministerului de Interne al R.F.G. cu problemele emigranţilor germani din România şi locţiitorului preşedintelui Organizaţiei saşilor din R.F.G., Volker Dürr. Ei au vizitat oraşele săseşti din Transilvania şi Bucureştiul şi au avut discuţii despre problemele minorităţii germane. A. Krause a declarat că până la sfârşitul lunii iunie emigraseră 60.000 germani din România în R.F.G. El aprecia că va continua curentul plecării. În viitor, cei care vor să plece trebuie să se îngrijească să primească o aprobare de la Ambasada din Bucureşti / Bukarest sau de la Oficiul administrativ federal din Köln. Misiunea lui în România era să explice acest lucru, în colaborare cu F.D.G.R. Au apărut probleme cu integrarea emigranţilor din U.R.S.S., Polonia, R.D.G. Noile reglementări intră în vigoare de la 1.08.1990 şi de aceea a apărut panica între cei care vor să plece. Îndeamnă la vizite înainte de plecarea definitivă. O noutate: germanii din România, vizitatori, pot primi şi aprobarea să lucreze temporar în R.F.G. Guvernul german încurajează şi rămânerea în România prin ajutoare pentru proiecte economice, cămine de bătrâni, învăţământ, parteneriate între oraşe.

     

    04.07.1990, Sibiu / Hermannstadt. Adunare a simpatizanţilor F.D.G.R.

    Toţi cetăţenii de etnie română, maghiară etc. care vor să colaboreze cu Forumul au fost invitaţi la sediul din Sibiu / Hermannstadt.

     

    05.07.1990, Sibiu / Hermannstadt. Convorbiri economice între conducerea Forumului din Sibiu / Hermannstadt şi organizaţia „Juniorii economiei din Bavaria"

    Era pentru prima oară după 1945 când această organizaţie avea contacte cu România. Partea germană a subliniat nevoia antrenării pentru conducere a tinerilor întreprinzători şi experienţa sa în domeniu. Se doreşte înfiinţarea, în Transilvania, a unui cerc al juniorilor şi pregătirea terenului în acest sens. În cerc ar putea intra tineri, indiferent de naţionalitatea lor. Preşedintele Forumului Sibiu / Hermannstadt, Hans Klein, a arătat că în domeniul întreprinzătorilor, Forumul este încă la început. Dar este nevoie de organizare, deoarece, toţi se plâng de greutăţi la privatizare şi înfiinţarea de mici întreprinderi. Ca ajutor concret, organizaţia din Bavaria oferă documentaţie, o maşină, tehnică de birou pentru Reuniunea tinerilor întreprinzători din Transilvania, care s-a înfiinţat cu acest prilej. Din conducerea provizorie fac parte ing. Fritz Hermann Kendeffy (Sibiu / Hermannstadt), ing. Arnold Barth (Mediaş / Mediasch), Johann Kaiser (Mediaş / Mediasch), ing. Alfred Hummel (Petroşani / Petroschen), Hermann Sutoris (Aţel / Hetzeldorf) şi ing. Hannes Kelp (Sibiu / Hermannstadt).

     

    08.07.1990, Sibiu / Hermannstadt. Adunare a reprezentanţilor forumurilor din România

    Au participat 50 de delegaţi ai forumurilor din ţară. Erich Pfaff, preşedintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat (F.D.G.B.) a relatat despre întâlnirea şvabilor de la Ulm, iar preşedintele F.D.G.R. Thomas Nägler despre întâlnirea saşilor de la Dinkelsbühl, Robert Schwartz (Bucureşti / Bukarest) a vorbit despre discuţiile de la Consiliul Europei din Innsbruck, iar Nikolaus Kleininger (Bucureşti / Bukarest) a raportat despre eforturile pentru reunirea tuturor germanilor din România într-o singură organizaţie. Deputatul Ingmar Brandsch a raportat despre activitatea din parlament. Amendamentul propus de el la legea alegerilor comunale a fost respins. El a luat poziţie în presă. S-a discutat apoi despre propunerea de aderare la Federaţia Saşilor din Germania, despre alegerile comunale, despre înfiinţarea Asociaţiei „Acţiunea de ajutorare Transilvania", despre situaţia din forumurile reprezentate la adunare.

     

    11.07.1990, Sibiu / Hermannstadt. Declaraţie a Forumului Democrat al Germanilor din România

    F.D.G.R. a salutat răsturnarea dictaturii comuniste la 22.12.1989, în speranţa unei societăţi democratice, pluraliste şi a crezut în asigurarea Frontului Salvării Naţionale că în România se vor putea angaja noi relaţii interetnice.

    După 6 luni, constată însă că aşteptările au fost împlinite numai într-o mică măsură. Nu s-au definit drepturile şi libertăţile naţionale în seara de 22.12.1989. Din cauza nesiguranţei de drept s-a ajuns nu numai la conflictele interetnice de la Tg.Mureş / Neumarkt, din martie, ci s-a contribuit şi la emigrarea conaţionalilor noştri în masă. După nedreptăţile de după 1945 - deportări în Rusia şi în Bărăgan, evacuarea din locuinţe, exproprierea totală, încercările de omogenizare, ei preferă un nou început în necunoscut în străinătate, decât un nou început şi mai neştiut în patrie. Exodul saşilor şi şvabilor, pierderea forţei de muncă a lor, a puterii creatoare, hărnicia lor, este enormă şi pentru România, acum, când este nevoie de toate forţele.

    F.D.G.R. şi-a precizat dezideratele în memoriul din ianuarie a.c. În martie a.c. le-a prezentat Comisiei pentru minorităţi a Consiliului Provizoriu al Unităţii Naţionale. F.D.G.R. a cerut o distanţare publică a Consiliului de nedreptăţile suferite de minoritatea germană în anii regimului comunist. El poate să constituie o comisie care să cerceteze cauzele care au făcut ca germanii din România să-şi piardă încrederea în statul român şi să constate unde sunt banii pe care regimul Ceauşescu i-a luat începând din 1978 pentru germanii emigraţi. În continuare, se cerea subvenţionarea învăţământului şi culturii germanilor din România, înfiinţarea unui Minister al Minorităţilor, considerarea deportaţilor în Rusia ca deţinuţi politici. Toate aceste cereri n-au primit răspuns.

    Ţara are un nou parlament şi un nou guvern. Dar tot nu se întrevedea când se va dezbate legea minorităţilor, când se vor pune în practică alte măsuri. Se pare că F.S.N., ca formaţiune politică ce are majoritatea în parlament, se distanţează de promisiunile din 22.12.1989. Cum s-ar explica altfel că propunerile deputatului nostru la legea pentru organizaţiile locale ale Consiliului Provizoriu, pentru prefecturi şi primării, ca reprezentanţii minorităţilor să fie incluşi proporţional în aceste instituţii, au fost respinse cu voturile F.S.N.?

    Unde poate duce intoleranţa se poate vedea din incidentele de la Tg.Mureş / Neumarkt şi din evenimentele din iunie, de la Bucureşti / Bukarest. Dvs. aţi adus mari daune politice României. Problema minorităţilor trebuie acceptată de toate părţile, ca astfel de incidente să nu se mai repete şi ca minorităţile să se simtă ca acasă în „casa comună". Numai aşa România se va integra în casa comună Europa. În străinătate nu e nicio îndoială: înţelegerea democraţiei înseamnă rezolvarea problemei naţionale.

    F.D.G.R. a luat la cunoştinţă declaraţia Guvernului federal german despre disputele în forţă din iunie, de la Bucureşti / Bukarest şi constată cu mulţumire că totuşi ajutoarele umanitare vor continua. Minoritatea noastră este strâns legată de Germania, prin limbă, tradiţii culturale şi apreciază că aceste ajutoare sunt dependente de realizarea procesului dezvoltării durabile a democraţiei, a statului de drept şi a libertăţii. Toate acestea şi apărarea minorităţilor sunt aşteptate şi de noi cât mai repede. Dar agonia economică va continua, fără ajutor din afară. Considerăm că procesul democratizării în România trebuie să fie nu numai politic, ci şi economic, pentru ca ţara să găsească drumul spre Europa.

     

    11.07.1990, Bucureşti / Bukarest. Înfiinţarea Fundaţiei „Kriterion"

    Fundaţia îşi propune să sprijine schimbul de valori culturale între minorităţi, între acestea şi cultura românească. De asemenea, Fundaţia urmărea promovarea culturii din România în lume şi a culturii universale în România. Iniţiativa înfiinţării vine de la Editura Kriterion din Bucureşti şi de la Centrul de Librării Miercurea Ciuc. Între membrii fondatori se află şi germani: Joachim Wittstock, Paul Niedermaier, Ewalt Zweier, Hans Herbert. Preşedinte a fost ales Domokos Géza, iar locţiitor Hedi Hauser, care a condus Secţia Germană a Editurii Kriterion. Obiectivele Fundaţiei vor fi atinse prin publicarea de cărţi în limbile minorităţilor naţionale, prin traduceri, organizarea de simpozioane, producerea de filme etc.

     

    16.07.1990, Sibiu / Hermannstadt. Alegerea conducerii Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania (F.D.G.T.)

    La adunarea din Sibiu / Hermannstadt au participat reprezentanţi din oraşele transilvănene săseşti. A fost aleasă conducerea Forumului Democrat al Germanilor din Transilvania. Preşedintă a fost aleasă ziarista Annemarie Schuller-Weber, din Sibiu / Hermannstadt, unde s-a stabilit şi sediul organizaţiei. Locţiitor a fost ales Dieter Drotleff, redactor-şef al publicaţiei „Karpatenrundschau", din Braşov / Kronstadt. Membrii conducerii sunt toţi preşedinţii forumurilor orăşeneşti din Transilvania. După ce, anterior, germanii din Valea Jiului se recunoscuseră ca aparţinând de Transilvania, acum a venit şi o delegaţia a celor 25.000 şvabi sătmăreni pentru acelaşi lucru. Ei trăiesc în cca. 30 de aşezări din N-V Transilvaniei şi trebuie să facă eforturi pentru a-şi redescoperi şi păstra germanitatea. Ei solicită manuale şi cărţi de literatură în limba germană, învăţători şi profesori care să vorbească germana.

    În final s-a dezbătut proiectul unei Academii Ecumenice „Transilvania" prin venirea la Sibiu / Hermannstadt a Cercului de Prieteni ai Evangheliei din Heidelberg.

     

    22.07.1990, Sânpetru / Petersberg (judeţul Braşov). Aniversarea a 750 de ani de existenţă a aşezării

    Festivităţile aniversării au început cu liturghia în biserica evanghelică. Au participat şi 2 reprezentanţi ai Ambasadei Germaniei la Bucureşti / Bukarest. În curtea bisericii-cetăţi istoricul Gernot Nussbächer s-a referit la trecutul aşezării; a mai luat cuvântul Horst Schuller Anger, din partea Forumului din judeţul Braşov. A urmat un bogat program cultural, cu cântece şi dansuri săseşti.

     

    24.07.1990, Sibiu / Hermannstadt. Vizita ministrului pentru muncă, sănătate şi probleme sociale din guvernul landului Renania de Nord - Westfalia

    Ministrul Herman Heinemann a făcut o vizită în România şi a fost primit de preşedintele României, Ion Iliescu, şi de premierul Petre Roman. Seara, el a ajuns la Sibiu / Hermannstadt şi a dat o recepţie la Restaurantul „Împăratul Romanilor". Preşedintele F.D.G.R., dr. Thomas Nägler, a subliniat dubla loialitate a germanilor din România faţă de germanitate şi faţă de patria lor. H. Heinemann a declarat că landul său a luat sub egida sa pe saşii din Transilvania încă din 1957. El este însoţit în vizita sa de Walter Engel, directorul „Casei germanilor din Răsărit" din Düsseldorf, împreună cu care caută să întindă noi punţi. Trebuie oferite motive saşilor pentru a rămâne în Transilvania. A doua zi, ministrul a fost oaspetele episcopului Bisericii Evanghelice C.A., Cristoph Klein, a vizitat un cămin de copii la Râu Vadului şi comuna săsească Cisnădioara / Michelsberg. Aici a vizitat muzeul etnografic, biserica-cetate şi biserica romanică. În final a avut loc o discuţie cu Th. Nägler şi membri ai conducerii F.D.G.R.

     

    26.07.1990, Timişoara / Temeswar. Întâlnirea conducerii Forumului Democrat al Germanilor din Banat (F.D.G.B.) cu ministrul muncii, sănătăţii şi problemelor sociale din guvernul landului Renania de Nord - Westfalia

    Ministrul Herman Heinemann a avut o întâlnire cu conducerea F.D.G.B. la Liceul „Lenau" din Timişoara / Temeswar. Oaspetele a fost informat despre situaţia germanilor din Banat. S-a discutat problema unui ajutor pentru dezvoltarea economică a Banatului, care ar oferi motive şvabilor de a nu emigra. Karl Singer, prodecan al Facultăţii de Ştiinţe Economice de la Universitatea din Timişoara / Temeswar, a făcut propuneri concrete. Au fost ridicate apoi problemele învăţământului. Ministrul Heinemann a declarat că vor fi trimise ajutoare umanitare pentru handicapaţi. Pentru cei care vor să emigreze a recomandat să afle mai întâi ce îi poate aştepta în Germania. S-a promis ajutor pentru construirea unui spital pentru copiii handicapaţi, la Timişoara / Temeswar, a cărei ridicare a început.

     

    28.07.1990, Bucureşti / Bukarest. Primirea conducerii F.D.G.R. la preşedintele României, Ion Iliescu

    La Palatul Cotroceni o delegaţie a Forumului Democrat al Germanilor din România a discutat cu preşedintele Ion Iliescu. Întâlnirea a avut loc la iniţiativa preşedintelui. Din delegaţia F.D.G.R. au făcut parte: dr. Thomas Nägler, preşedinte, prof. Erich Pfaff, preşedintele Forumului Germanilor din Banat, Nikolaus Kleininger, preşedintele Forumului Bucureşti / Bukarest, prof. Ingmar Brandsch, deputatul F.D.G.R., Annemarie Weber, preşedinta Forumului din Transilvania, prof. univ. dr. Paul Philippi, Robert Schwartz, Mathias Pelger, membri ai conducerii F.D.G.R. Delegaţia a prezentat problemele germanilor din România, pe care le dorea rezolvate: deportarea la muncă forţată în U.R.S.S., exproprierea din 1945, deportarea în Bărăgan. Se aştepta o declaraţie a guvernului faţă de aceste probleme. Consilierii preşedintelui promit sprijin în rezolvarea acestor probleme. S-a mai discutat problema învăţământului, a amendamentelor propuse la legea administraţiei locale, sprijin financiar pentru cultura minorităţii germane. Preşedintele Iliescu a apreciat că declaraţia F.D.G.R. din 11 iunie 1990 era prea aspră, dată sub influenţa U.D.M.R. Th. Nägler a afirmat că F.D.G.R. are propriile sale puncte de vedere şi nu este influenţat nici din ţară, nici din străinătate. I. Iliescu a declarat că toate problemele se pot rezolva. S-a stabilit ca asemenea întâlniri să aibă loc trimestrial.

     

    05.08.1990, Sântana / Alt Sanktanna (judeţul Timiş). Sărbătoarea hramului bisericii (Kirchweihfest)

    În Sântana mai trăiesc 1000 de şvabi care au sărbătorit hramul bisericii, după vechiul obicei. 21 de perechi în port şvăbesc au purtat pomul coroanei care a fost înălţat. Duminică, acestea au participat la liturghie. A urmat dansul, licitarea celor două buchete. În organizarea festivităţilor s-au implicat şi membri ai comunităţii ajunşi în Timişoara / Temeswar, Arad ş.a.

     

    16.08.1990, Caransebeş / Karansebesch. Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat German

    Primul comitet de conducere ales: preşedinte - Hans Klein, locţiitori - Johann Zimmermann şi Theresa Burian. Din 1993 până în 2000, Stefan Urban. În 1990 erau 474 de membri. Numărul maxim era de 560 de membri în anul 1996. În 2000 erau 134 de membri. În 1996 s-au constituit organizaţia de tineret şi o grupă de dansuri germane.

     

    18-20.08.1990, Satu Mare / Sathmar. Întâlnirea culturală a şvabilor sătmăreni

    Întâlnirea a fost pusă sub deviza „Împreună construim viitorul". La întâlnire au participat câteva sute de şvabi din Satu Mare / Sathmar şi din comunele înconjurătoare. Au participat şi 90 de oaspeţi din landul Baden-Württemberg, între care secretarul de stat Eberhard Leibing din guvernul landului, dr. Hedd Zeller, preşedintele Asociaţiei Germanilor din Străinătate (Stuttgart), Helmut Berner, preşedintele Organizaţiei Şvabilor Sătmăreni din Germania. Au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Ambasadei Germane la Bucureşti / Bukarest, ai autorităţilor româneşti centrale şi locale. La adunarea care a avut loc a fost prezentat un mesaj de salut al premierului Petre Roman. H. Berner a subliniat în cuvântul său că întâlnirea era prima manifestare a şvabilor sătmăreni după 53 de ani. A urmat un bogat program cultural la care au contribuit formaţii locale din Carei / Großkarol, Răteşti / Sagas, Beltiug / Bildegg ş.a. şi din Germania (corul şvabilor sătmăreni din München, o orchestră şi un grup de dansatori din Walkburg).

     

    03.09.1990, Sibiu / Hermannstadt. Propuneri pentru reintroducerea unor noi denumiri de străzi

    La prefectura judeţului Sibiu / Hermannstadt s-au discutat propunerile pentru noi denumiri de străzi în aşezările din judeţ. Între noile denumiri propuse se va reveni la unele denunumiri germane folosite odinioară. De exemplu, în Sibiu / Hermannstadt: Piaţa Huet (pentru Griviţei), Samuel von Brukenthal (pentru Octombrie Roşu), Eduard Albert Bielz (pentru C.A.P. Zorile). La Mediaş / Mediasch se vor reintroduce: Johannes Honterus, Christian Schesäus, Hermann Oberth, la Avrig Samuel von Brukenthal pentru 1 Mai etc.

     

    05.09.1990, Sibiu / Hermannstadt. Consfătuire pe probleme şcolare la conducerea Forumului Democrat al Germanilor din România

    Au participat cca. o sută de învăţători, profesori, reprezentanţi ai Bisericii şi Forumurilor din toată ţara, părinţi. Scopul consfătuirii a fost să se constate situaţia învăţământului în limba germană şi să se stabilească ultimele măsuri pentru începerea anului şcolar. S-a constatat că la şcolile germane din oraşele mari se adaugă clase, dar în multe comune se desfiinţează clasele în limba germană din lipsa elevilor. S-a constatat lipsa mijloacelor de învăţământ şi a cadrelor didactice. Au sosit 16 profesori din R.F.G., iar alţi 5-6 din Austria urmau să sosească. De asemenea, existau 25 de microbuze şi urmau să sosească alte 10 din R.F.G. şi 2 autobuze pentru Timişoara / Temeswar şi Bucureşti / Bukarest. Prin lege, o clasă poate funcţiona şi cu 15 elevi în cazul minorităţilor.

     

    08.09.1990, Bucureşti / Bukarest. Scrisoare deschisă adresată ministrului de Externe al Austriei

    Prof. univ. dr. Paul Philippi din Sibiu / Hermannstadt a adresat o scrisoare deschisă ministrului de externe al Austriei, care înăsprise în urmă cu câteva luni condiţiile de tranzit şi viză pentru cetăţenii români. A fost un şoc în ţară: înainte îi împiedica să plece Ceauşescu, acum vecinii. Se pedepseau 22 de milioane pentru câteva mii care au abuzat de libertatea de călătorie. Vizele se acordau cu mare greutate. Solicită îmbunătăţirea sistemului.

     

    24-30.09.1990,Bistriţa / Bistritz. Prima întâlnire a saşilor bistriţeni

    Ideea întâlnirii au avut-o consilierul municipal Ioan Blaga, primarul Bistriţei, Florin Cherii, directorul Casei de Cultură, Domiţian Barteş, primarul sas al comunei Teaca, Eckehardt Zaig. Apoi au acţionat preotul Günther Klöss-Schuster şi comunităţile locului natal din Germania. Au fost trimise invitaţii saşilor plecaţi din cele 40 de comune bistriţene. Au venit un număr mare de foşti locuitori în Lechinţa / Lechnitz, Unirea / Wallendorf, Dumitra / Mettersdorf, Cepari / Tschippendorf. Ei au fost primiţi cu pâine şi sare la marginea oraşului, în noaptea de 24 septembrie. A urmat o săptămână de întâlniri cu rude şi prieteni, vecini, vizite la muzee, biserici, pe străzi. Au avut loc concerte de orgă şi corale în bisericile evanghelice, la care a participat şi ambasadorul Germaniei, Klaus Terfloth. S-a început pregătirea unei noi întâlniri, în 1991.

     

    27.09.1990, Bucureşti / Bukarest. Prima întâlnire între o delegaţie a F.D.G.R. şi reprezentanţi ai Guvernului

    La întâlnire s-au abordat o serie de probleme ale minorităţii germane. Între altele s-a propus şi o grupă de lucru, cu funcţie consultativă şi s-a alcătuit o listă cu cele mai urgente probleme de rezolvat cu sprijinul guvernului.

     

    03.10.1990, Bucureşti / Bukarest. Hotărâre de guvern privind constituirea comisiei consultative asupra problemelor minorităţii germane

    Pentru realizarea promisiunilor de la întâlnirea din 27.09, Guvernul a dat o hotărâre prin care se constituia Comisia consultativă pentru sprijinirea iniţiativelor şi acţiunilor pentru stabilizarea minorităţii germane. Comisia se va afla sub egida premierului Petre Roman. Comisia trebuia să afle şi să cerceteze problemele ce vor fi sesizate de minoritatea germană şi să găsească soluţii de stabilizare a minorităţii germane. Comisia se compune din reprezentanţi ai F.D.G.R., ai Ministerului de Externe, ai Ministerului Culturii. La lucrări pot participa specialişti şi reprezentanţi ai ministerelor interesate. Secretar executiv al Comisiei este numit Nicolae Grigorescu. Membrii Comisiei: din partea F.D.G.R. - preşedintele Th. Nägler, Walther Schmidt (Timişoara / Temeswar), Dieter Drotleff (Braşov / Kronstadt) şi Nikolaus Kleiniger (Bucureşti / Bukarest) şi din reprezentanţii ministerelor de externe, finanţe, interne, comerţului şi turismului, învăţământului, muncii, sănătăţii.

    Petre Roman a luat cunoştinţă de lista urgenţelor din 27.09 şi a aprobat soluţionarea acelora care erau de competenţa guvernului: ajutor financiar pentru presa de limbă germană, pentru protejarea şi restaurarea monumentelor istorice, garantarea creditelor pentru întreprinderile mici, acordarea aceloraşi drepturi deportaţilor în U.R.S.S. ca şi deţinuţilor politici.

     

    06.10.1990, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea Asociaţiei foştilor deportaţi în Rusia / Verein der ehemaligen Russlanddeportierten

    În Asociaţie pot intra toţi foştii deportaţi la muncă forţată în U.R.S.S., care doresc acest lucru. La început erau în Asociaţie, din Sibiu / Hermannstadt şi din împrejurimi (cca. 50 de aşezări), 1.280 membri. În Mediaş / Mediasch şi în jur erau 700. În întreg judeţul Sibiu erau cca. 2.000. Dar numărul lor scade rapid. În 1995 mai erau în Sibiu / Hermannstadt şijur 680 de membri, iar în 1999, 400. Membrii Asociaţiei se întâlnesc o dată pe lună, vara de două ori pe lună. Ei dezbat probleme comune, poartă dialoguri cu invitaţi speciali, vizionează filme, fac excursii.

    Prin legea nr.118/1990, foştilor deportaţi li se recunoaşte statutul de deţinuţi politici. Ei primesc lunar un adaos la pensie de 200 lei/an de muncă forţată în deportare şi au dreptul la transport gratuit pe CFR (6 bilete), au dreptul la medicamente gratuite, sunt scutiţi de plata impozitului pe casă şi curte. Preşedinte al Asociaţiei a fost ales karl Schörnig.

     

    14.10.1990, Timişoara / Temeswar. Întâlnire a conducerilor forumurilor din Banat cu preşedintele F.D.G.R., Thomas Nägler

    La întâlnire au mai luat parte deputatul F.D.G.R., Ingmar Brandsch, prof. Paul Philippi, membru al conducerii Forumului Sibiu / Hermannstadt şi Hannelore Baier, membră în conducerea F.D.G.R. Thomas Nägler a informat despre vizita sa în Germania şi întâlnirile cu reprezentanţi ai guvernului, şi în Austria. Înfiinţarea F.D.G.R. a fost apreciată pozitiv în cele două ţări. S-a discutat despre pregătirile pentru o tipografie germană la Sibiu / Hermannstadt. Privind învăţământul s-a discutat despre lipsa profesorilor (deja o sută sunt veniţi din Germania) şi despre posibilitatea pregătirii lor la Sibiu / Hermannstadt. O altă soluţie avansată: folosirea autobuzelor şi reunirea elevilor în şcoli centrale. Dr. Nägler a mai anunţat că s-a înfiinţat Forumul Democrat German din Bucovina, astfel organizarea încheindu-se în toată ţara.

    Ingmar Brandsch a arătat că în curând, parlamentul va aproba ca foştii deportaţi în U.R.S.S. să primească un supliment la pensie şi îngrijirea sănătăţii gratuit. Ignaz Fischer, din partea Asociaţiei Deportaţilor din judeţul Timiş arată că organizaţia sa are deja 1800 de membri. Din partea F.D.G.B. au vorbit Erich Pfaff, Karl Singer, Luzian Geier, Marius Koity, Walter Schmidt.

     

    16.10.1990, Bucureşti / Bukarest. Emigrare masivă din rândurile germanilor

    O statistică oficială a Ministerului de Interne arată că, de la începutul anului, din judeţul Sibiu au emigrat 32.000 de persoane, din judeţul Timiş 30.000, din judeţele Arad, Braşov, Mureş şi din Bucureşti / Bukarest, între 8 şi 10.000 de persoane. Această ierarhie arată că este o masivă emigrare a populaţiei germane.

     

    21-22.10.1990, Sibiu / Hermannstadt. A 56-a adunare a Bisericii Evanghelice C.A. din România

    Episcopul Christoph Klein a arătat în raportul său că se petrece o mare schimbare: emigrarea a dus la scăderea numărului credincioşilor. La 31.11.1989 Biserica mai avea 102.391 membri. De la 1.01.1990 până la 1.07 au mai plecat 50.093 membri şi plecarea nu s-a oprit. Biserica trebuie să-şi restructureze serviciile. La sfârşitul anului 1989 erau 120 de preoţi şi mai rămăseseră 84. Se profila o biserică în diaspora. Şi serviciul diaconiei era într-o situaţie nouă. Cei rămaşi în sate şi oraşe sunt mai ales oameni în vârstă. S-a înfiinţat un comitet pentru diaconie şi un însărcinat al Consistoriului pentru aceasta (dr. Horst Haldenwang). Cu ajutor din R.F.G. s-a decis construirea unui cămin de bătrâni, cu 100 locuri, la Sibiu / Hermannstadt şi a unuia pentru femei la Braşov / Kronstadt, cu 50 de locuri. Noul curator (epitrop) al Bisericii a fost ales Michael Gross. De asemenea s-au completat şi locurile vacante de membri în consistoriu. Pentru prima dată în istoria acestei biserici a fost aleasă şi o femeie (prof. Ilse Philippi, Sibiu / Hermannstadt).

     

    22.10.1990, Timişoara / Temeswar. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor din Timişoara / Temeswar

    Din Forumul Banat s-a constituit o organizaţie separată pentru Timişoara / Temeswar. Au fost prezenţi 60 de membri care au discutat problemele şvabilor timişoreni, cele ale colaborării dintre forumuri. A fost aleasă conducerea Forumului Timişoara / Temeswar; preşedinte: prof. Erich Pfaff, locţiitor dr. Walter Schmidt, Marianne Popescu, secretară şi 8 membri. Resortul cultură este condus de dirijorul Peter Oschanitzky, cel de învăţământ de Köthe Kruckenberger, inspectoare, de contabilitate răspunde Sanda Paul, de tineret Marius Koity, iar de sport Josef Momir.

     

    29.10.1990, Timişoara / Temeswar. Constituirea Forumului Democrat al Germanilor din judeţul Timiş

    La Liceul „Lenau" Timişoara / Temeswar au venit reprezentanţi ai forumurilor din întregul judeţ. Prof. Erich Pfaff, preşedintele F.D.G.B., a arătat necesitatea restructurării. S-au discutat probleme economice, şcolare etc. A fost aleasă conducerea din 17 membri. Preşedinte a fost ales Walter Jass, redactor la „Neuer Weg".

     

    30-31.10.1990, Bucureşti / Bukarest. Stabilirea unui program de ajutorare a germanilor din România de către guvernul german

    O delegaţie a guvernului german a discutat cu reprezentanţii F.D.G.R. şi ai guvernului român un program de ajutorare a germanilor din România în 1991. S-a convenit o listă de proiecte cu 7 secţiuni (grădiniţe, şcoli, şcoli superioare, teatru, măsuri sociale şi comunitare, programe culturale). Ajutoarele erau necesare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi a posibilităţilor de instruire a germanilor din România.

     

    03-04.11.1990, Vulcan / Wolkendorf (judeţul Braşov). Întâlnire a profesorilor de literatură din liceele şi secţiile germane

    La iniţiativa prof. Carmen Puchianu (Liceul „Honterus" Braşov / Kronstadt) a avut loc o consfătuire asupra structurării materiei la disciplina literatura germană şi a metodelor de predare a ei. Concluziile vor predate factorilor de decizie, inclusiv subsecretarului de stat din Ministerul Învăţământului, Nikolaus Kleininger.

     

    05.11.1990, Reşiţa / Reschitza. Înfiinţarea Secţiei Germane a Bibliotecii Judeţene Secţia Germană a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici" a fost întemeiată printr-o donaţie de 2730 de cărţi primite din Austria. Printr-o convenţie între Primăria Reşiţa şi o delegaţie din Bielefeld (Germania) s-a construit un nou sediu pentru această Secţie, pe Bulevardul Revoluţiei. Noul sediu a fost inaugurat la 19.10. 1995 şi a primit numele scriitorului şi etnografului „Alexander Tietz".

     

    05.11.1990, Oraviţa / Orawitza. Constituirea organizaţiei locale a Forumului Democrat German

    Adunarea s-a ţinut la grădiniţa germană (62 persoane prezente). Prima conducere aleasă: preşedinte - Otto Lachstädter, locţiitor (până în 1993) - Cornelia Környei şi 4 membri. Din 1993, Maria Cornelia Környei preşedinte, locţiitor Cornelia Környei. În 1993 organizaţia avea 524 de membri, în 2004, 180. În 1991 a fost înfiinţată o grupă de dansuri pentru copii, iar în 1997 organizaţia de tineret.

     

    06.11.1990, Bucureşti / Bukarest. Senatul a aprobat acordarea de drepturi deportaţilor în U.R.S.S.

    Senatul a votat extinderea dispoziţiilor decretului-lege 118/1990 (despăgubirea deţinuţilor politici din regimul comunist) la persoanele care au fost deportate în străinătate după 23 august 1944. În primul rând este vorba de germanii din România deportaţi în U.R.S.S. în 1945. Această hotărâre a fost adoptată la cererea F.D.G.R.

     

    14.11.1990, Reşiţa / Reschitza. Vernisarea unei expoziţii despre cultura germană din sudul Banatului

    La Galeria Agora a Uniunii Artiştilor Plastici din Reşiţa / Reschitza s-a vernisat expoziţia 200 de ani de viaţă culturală germană în sudul Banatului. Era prima expoziţie de după 1945 despre contribuţia germanilor la dezvoltarea culturală a unui ţinut din România. Organizatori sunt F.D.G.B.M. şi Muzeul de Istorie al judeţului Caraş-Severin. La vernisaj au fost prezenţi dr. Thomas Nägler, preşedintele F.D.G.R. şi Ioan Opriş, director în Ministerul Culturii, reprezentanţi ai autorităţilor locale. Expoziţia va fi itinerată în Transilvania şi la Graz. La organizarea ei au contribuit F.D.G.B.M., prin preşedintele său Karl Ludwig Lupşiasca, muzeograf Rudolf Gräf, directorul Muzeului, Dumitru Ţeicu, istoricul Valeriu Leu.

     

    15.11.1990, Timişoara / Temeswar. Şcolile germane din judeţul Timiş

    După statistica Inspectoratului judeţean Timiş, la mijlocul lunii noiembrie erau în judeţ: 21 grădiniţe cu limba germană, 21 de şcoli generale, 8 gimnazii, 3 licee (Liceul „Lenau" Timişoara / Temeswar, Liceul „Brediceanu" Lugoj / Lugosch şi Liceul industrial Jimbolia / Hatzfeld). La Universitate, după o lungă întrerupere, s-a reluat în acest an studierea limbii germane.

     

    17.11.1990, Petroşani / Petroschen. Adunare a Forumului Democrat al Germanilor din Valea Jiului

    La prima adunare generală s-a prezentat raportul de activitate pe 7 luni. S-au făcut eforturi pentru păstrarea limbii germane, pentru rezolvarea unor probleme economice. A fost aleasă o nouă conducere. Preşedinte a fost ales ing. Andreas Loy, fostul preşedinte Josef Tellmann a rămas preşedinte de onoare.

     

    19.11.1990, Braşov / Kronstadt. Constituirea fanfarei Ţării Bârsei

    La Forumul Democrat al Germanilor din judeţul Braşov / Kronstadt s-a constituit „Fanfara Ţării Bârsei", care va fi condusă de prof. Erich Fleps şi se va compune din muzicanţi din mai multe comune (cca. 40). Repetiţiile vor începe în 27.11 şi vor avea loc săptămânal. Se relua astfel o veche tradiţie săsească.

     

    28.11.1990, Deta / Detta (judeţul Timiş). Constituirea forumului local

    Au fost prezenţi 250 de şvabi în sala fabricii de furnir. Forumul şi-a propus să formeze din germanii Detei şi din împrejurimi o adevărată familie. La adunare au fost prezenţi primarul şi Walter Jass, preşedintele Forumului din judeţul Timiş, Ignaz Fischer preşedintele comisiei pentru deportaţi. S-a discutat despre necesitatea păstrării limbii şi obiceiurilor, despre probleme economice, despre deportaţi. Din conducerea aleasă fac parte: Edmund Ballon, preşedinte, prof. Georg König, locţiitor, Gertrude August secretară şi 6 membri. Preşedinte de onoare: dr. Adalbert Awender.

     

    11.1990, Bucureşti / Bukarest. Ediţie nouă a lucrării „Ce sunt şi ce vor saşii din ardeal" / die Siebenbürger Sachsen. Wer sie sind und was sie wollen

    Cu ocazia comemorării a 50 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga, la 28 noiembrie 1940, Forumului Democrat al Germanilor din România a reeditat lucrarea „Ce sunt şi ce vor saşii din ardeal", a cărei primă ediţie a fost prefaţată de N. Iorga, în anul 1919. Broşura era menită să-i prezinte pe saşi concetăţenilor români din noua lor patrie. În 1969, la 50 de ani de la prima ediţie, Asociaţia pentru istoria şi cultura Transilvaniei (Arbeitskreis für siebenbürgische Landeskunde) din R.F.G. a reeditat cartea la renumita Editură Böhlau, însoţind-o de traducerea în limba germană şi de o postfaţă semnată de prof. Paul Philippi. Ediţia din 1990 a apărut la Editura Kriterion din Bucureşti / Bukarest (80 pag.).

     

    02.12.1990. Al doilea funcţionar german în Ministerul Învăţământului

    Ilse Müller, lector la Catedra de limbă şi literatură germană de la Facultatea de limbi străine a Universităţii din Bucureşti / Bukarest a fost numită în Ministerul Învăţământului, ca şef de birou pentru limbile minorităţilor naţionale (cu excepţia celei maghiare). Această funcţie a fost deţinută de 10 ani de Nikolaus Kleininger, care a fost numit subsecretar de stat în acelaşi minister.

     

    04.12.1990, Berlin. Pictoriţa Grete Csáky-Copony a decedat

    În vârstă de 97 de ani, pictoriţa se născuse la 12.10.1893 în Zărneşti / Zernescht. A studiat în Germania, Ungaria şi la Paris. A îmbrăţişat expresionismul. S-a căsătorit la Sibiu / Hermannstadt şi a debutat aici cu o expoziţie la Muzeul Brukenthal. A expus regulat în 1928-1932 la Berlin şi a fost recunoscută pentru valoarea creaţiilor sale. A expus şi la Bucureşti / Bukarest şi în alte centre din România şi Germania.

     

    05.12.1990, Sibiu / Hermannstadt. Vizita unor parlamentari austrieci la Sibiu / Hermannstadt

    Deputaţii austrieci Wendelin Eltmayer şi Robert Elmecker, însoţiţi de Christoph Parisini, ambasadorul austriac la Bucureşti / Bukarest au vizitat Forumul Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt. Ei au avut discuţii cu dr. Thomas Nägler. El a subliniat necesitatea unei legi pentru apărarea minorităţilor şi cuprinderea drepturilor acestora în noua Constituţie. Delegaţia a mers şi în Turnişor / Neppendorf unde a discutat cu preotul Heinz Galter despre situaţia landlerilor. În aceeaşi zi a fost vizitat Braşovul / Kronstadt şi redacţia „Karpatenrundschau". În Bucureşti / Bukarest au avut loc alte întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor.

     

    08.12.1990, Bucureşti / Bukarest. Ajutorare în valoare de 20.000 mărci pentru Casa de Cultură „Schiller"

    Reprezentanţi ai Ambasadei Germane au predat directoarei Casei „Schiller", Marlies Binder-Şeitan, ajutoare constând din: copiatoare, casetofoane, aparate video, televizoare, casete video, maşini de scris, cărţi.

     

    12-16.12.1990, Bucureşti / Bukarest. Întâlnire a scriitorilor germani

    Uniunea Scriitorilor şi revista „Neue Literatur", în colaborare cu Institutul „Goethe" organizează o întâlnire a scriitorilor germani din România şi a celor care au plecat de curând din ţară. Au participat 25 de scriitori din ţară: Joachim Wittstock, Franz Hodjak, Helmut Britz, Wolfgang Koch, Rudolf Herbert ş.a. şi din Germania: Alfred Kittner, Gerhardt Csejka, Dieter Schlesak, Werner Söllner, William Totok, Peter Motzan ş.a. S-a discutat despre posibilitatea existenţei în continuare a celei de-a V-a literaturi germane, a revistei „Neue Literatur". S-a conchis că revista va mai supravieţui câţiva ani. S-a propus instituirea premiului „Rolf Bossert" pentru scriitorii care rămân în ţară.

     

    14.12.1990, Bucureşti / Bukarest. Premiul Uniunii Compozitorilor acordat lui Willhelm Georg Berger

    Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor a fost oferit de Comitetul Uniunii, compozitorului Wilhelm Georg Berger (1929-1993), originar din Rupea / Reps, pentru întreaga sa activitate în domeniul compoziţiei şi al muzicologiei.

     

    17.12.1990, Sibiu / Hermannstadt. Ajutoare din R.F.G. pentru anul 1991

    „Foaia de informaţii" a Forumului din Sibiu / Hermannstadt a publicat programul de ajutoare al R.F.G. pentru germanii din România, prevăzute de guvernul german pentru anul 1991. Ajutoare vor fi acordate pentru 7 domenii: şcoli (cărţi, aparate, instrumente muzicale, călătorii de informare), grădiniţe (contacte cu grădiniţe din Germania, ajutoare pentru perfecţionare, legături pentru învăţământul superior, burse, călătorii de documentare), teatru (actori şi regizori din Germania, turnee ale teatrelor din Germania), media (ziare, radio, TV în limba germană), o tipografie la Sibiu / Hermannstadt, centre culturale la Sibiu / Hermannstadt şi Timişoara / Temeswar, cămine de bătrâni la Sibiu / Hermannstadt, Braşov / Kronstadt, Timişoara / Temeswar.

     

    24.12.1990, Biled / Billed. Inaugurarea sediului Forumului local

    Într-o clădire renovată din Strada Principală s-a inaugurat „Casa Germană." Au participat la festivitate 200 persoane, între care: Karl Singer, preşedintele F.D.G.B., Luzian Geier, secretarul F.D.G.B., directorul Hans Martin, Walter Jass, preşedintele Asociaţiei Deportaţilor. Cei 300 de şvabi din Biled au fost felicitaţi pentru această realizare.

     

    24.12.1990, Sibiu / Hermannstadt. Ultimul concert al fanfarei din Turnişor / Neppendorf (Sibiu / Hermannstadt)

    În seara de Crăciun fanfara a cântat pentru ultima dată, deoarece s-a dizolvat prin plecarea membrilor săi în R.F.G. Fanfara avea o tradiţie de 111 ani, fiind înfiinţată în 1879.

     

    30.12.1990, Şag / Segentau (judeţul Timiş). Înfiinţarea Forumului local

    30 din cei 222 de germani din Şag au ţinut o adunare pentru înfiinţarea Forumului Democrat local. S-au discutat: problema unui sediu, aceea a deportaţilor şi a pământurilor expropriate. A fost aleasă conducerea: Wenzel Kozler, preşedinte, Robert Wick, Reinhardt Csopjal şi prof. Anna Zvâncă locţiitori, plus 6 membri. S-a decis căutarea parteneriatului cu comune din Germania şi Austria, începerea activităţii culturale, solicitarea unei clădiri pentru sediu de la biserică. Au fost prezenţi din partea F.D.G.B. Luzian Geier şi Walter Jass din partea Forumului Judeţean Timiş.

     

    12.1990, Sibiu / Hermannstadt. Constituirea Asociaţiei simpatizanţilor Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt

    La sfârşitul anului 1990 erau peste 250 de simpatizanţi ai Forumului Democrat al Germanilor din Sibiu / Hermannstadt (F.D.G.S.). În statutele acestuia, la punctul III se prevede că cetăţenii români de altă naţionalitate, ca şi cetăţenii străini, pot deveni membri susţinători ai F.D.G.S., cu aprobarea conducerii. Aceştia s-au numit simpatizanţi. Ei trebuiau să contribuie la îndeplinirea prevederilor statutului. Ei trebuiau să facă declaraţii de aderare la Asociaţia simpatizanţilor. Membrii plătesc o contribuţie anuală şi se întâlnesc semestrial. Asociaţia şi-a ales o conducere proprie, care a participat la dezbaterea problemelor F.D.G.S. privind învăţământul în limba germană, cererile de retrocedare a bunurilor confiscate, denumirile bilingve ale localităţilor etc. În 1998 erau 450 de simpatizanţi. Pentru aprofundarea cunoaşterii trecutului şi obiceiurilor saşilor s-au organizat conferinţe, s-au publicat broşurile Convergenţe transilvane (8 numere până în 2000).

     

    1990, Sibiu / Hermannstadt. Înfiinţarea grădiniţei cu limba germană de predare la Sibiu / Hermannstadt

    Forumul din Sibiu / Hermannstadt a cerut înfiinţarea unei grădiniţe de stat cu limba de predare germană. Forumul s-a îngrijit de renovarea unei case pe str. N. Iorga şi a dotat corespunzător acest spaţiu. Grădiniţa trebuia să permită învăţarea corectă a limbii germane şi să ofere condiţii foarte bune de îngrijire a copiilor. Din cauza problemelor de personal au fost folosite educatoare pensionare şi grădiniţa s-a privatizat în 2007. Întrucât cheltuielile au fost suportate doar de Forum, a crescut taxa plătită de părinţi, care nu este însă mai mare decât la alte instituţii similare particulare. Grădiniţa se bucură de un bun renume în oraş. În 2009 erau înscrişi 41 de copii, cu 4 educatoare şi o directoare.