Home >> Proiecte >> Drepturile lingvistice şi situaţia sociolingvistică >> Drepturile lingvistice şi situaţia sociolingvistică a minorităţilor etnolingvistice din România
  Drepturile lingvistice şi situaţia sociolingvistică a minorităţilor etnolingvistice din România

    Contextul de politici publice şi viziunea teoretică a direcţiei de cercetare

    Una dintre evoluţiile majore în domeniul protecţiei minorităţilor din România o reprezintă o schimbare majoră în domeniul politicilor lingvistice faţă de minorităţi: o trecere de la promovarea exclusivă a limbii române (specifică regimului comunist) la o linie de politici publice care promovează (şi sprijină) alocarea de funcţii sociolingvistice semnificative limbilor minoritare (în educaţia formală, administraţie, justiţie, alte sfere ale vieţii publice).

    Această schimbare de direcţie în domeniul politicilor lingvistice s-a petrecut în contextul asumării de către statul român a unor obligaţii faţă de comunitatea internaţională concretizate prin aderarea la unele tratate şi convenţii internaţionale de referinţă în domeniul promovării drepturilor lingvistice ale minorităţilor (de ex. Carta europeană a limbilor minoritare sau regionale). Aderarea la aceste tratate internaţionale implică şi obligativitatea raportării gradului şi formelor de conformare la diferitele prevederi ale acestor documente normative. Astfel că, monitorizarea sistematică a modalităţilor de implementare a anumitor reglementări este una dintre obligaţiile asumate de ISPMN.

    Desigur, monitorizarea nu se rezumă la o formă de adunare a datelor de la diferiţi actori cu responsabilităţi în domeniul promovării drepturilor lingvistice, ci se constituie:

    (a) ca un demers fundamentat în universul teoretic, conceptual şi metodologic al sociolingvisticii şi al analizei politicilor lingvistice, respectiv

    (b) datele adunate converg către o sinteză în modelul vitalităţii etnolingvistice propusă la începutul anilor optzeci de către Howard Giles şi colaboratorii săi.

     

    Principalele activităţi

    Dincolo de colectarea unor date empirice, ISPMN şi-a asumat şi un rol de activare şi promovare a rezultatelor cercetărilor desfăşurate în acest domeniu de către alţi cercetători. Astfel au fost organizate o serie de trei conferinţe tematice, care au trecut în revistă principalele rezultate ale cercetărilor din domeniul pedagogiei multilingve, a cercetărilor sociolingvistice şi de politici lingvistice cu privire la minorităţile din România şi din Europa Centrală şi de Est. De asemenea, (începând cu 2011) au fost iniţiate o serie de conferinţe de tip atelier care reunesc cercetătorii şi persoanele active în domeniul promovării limbii romani în România.

    Pe lângă descrierea empirică a variatelor aspecte ale politicilor lingvistice şi a situaţiei sociolingvistice a minorităţilor, oferite de numeroasele studii şi volume, direcţia noastră aduce câteva abordări noi sub aspect ştiinţific: analiza pe trei dimensiuni a drepturilor lingvistice minoritare (formal-legal, instituţional şi sociolingvistic), respectiv utilizarea publică şi ierarhia socială a limbii minorităţilor naţionale, prin preluarea şi adaptarea cadrului teoretico-metodologic al analizei peisajului lingvistic. Analizele din domeniul sociolingvisticii minoritare sunt la ora actuală mai degrabă focusate pe o anumită temă mai restrânsă, dar nu lipseşte viziunea sintetică, fiind integrate în modelul de vitalităţi etnolingvistice.

     

    Cercetători participanţi

    Date fiind convergenţele tematice inerente din variatele subdomenii de cercetare a minorităţilor în general, în cadrul diferitelor direcţii de cercetare din cadrul ISPMN nu este specifică conectarea exclusivă şi exhaustivă a unui cercetător la o anumită direcţie/temă de cercetare. De exemplu, cercetarea transformărilor din cadrul comunităţilor minoritare tradiţionale necesită atât un demers etnografic tradiţional cât şi o analiză sociolingvistică. Astfel că, specializarea unor colegi pe o arie tematică nu implică în mod necesar exclusivitatea participării lor la acele direcţii de cercetare şi viceversa: colegi specializaţi în etnografie, antropologie, demografie sau drept participă frecvent în analizele din această direcţie de cercetare.

     

    Publicaţii în domeniu

    Bogdán, Andrea - Mohácsek, Magdolna (eds.): Nyelvi jogok útmutató [Drepturi lingvistice]. Editura ISPMN, Cluj-Napoca, Cluj-Napoca, 2012.

    Peti, Lehel - Tánczos, Vilmos (eds.): Language Use, Attitudes, Strategies. Linguistic Identity and Ethnicity in the Moldavian Csángó Villages [Folosirea limbii, atitudini, strategii. Identitate lingvistică şi etnică în satele de ceangăi din Moldova]. Editura ISPMN - Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2012.

    Horváth, István: Minorities, Minority Protection in Romania [Minorităţi, protecţia minorităţilor în România]. In Horváth István - Tonk Márton (eds.): Minority politics within the Europe of regions. Editura ISPMN -  Editura Scientia, Cluj-Napoca, 2011, 475-500.

    Horváth, István - Tódor, Erika (eds.): Limbă, identitate, multilingvism şi politici educaţionale. Editura ISPMN - Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2010.

    Jakab, Albert Zsolt- Peti, Lehel (eds.): Minorităţi în zonele de contact interetnic. Cehii şi slovacii din România şi Ungaria. Editura ISPMN - Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2010.

    Kiss, Tamás - Veress, Ilka: Minorităţi din România: dinamici demografice şi identitare. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 30, 2010.

    Horváth, István (ed.) - Veress, Ilka - Vitos, Katalin: Utilizarea limbii maghiare în administraţia publică locală şi în instituţiile deconcentrate din judeţul Harghita. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 27, 2010.

    Horváth, István - Tódor, Erika (eds.): Nemzetállamok, globalizáció és kétnyelvűség. Nyelvpedagógiai és szociolingvisztikai tanulmányok [State naţionale, globalizare şi bilingvism. Studii de pedagogie lingvistică şi sociolongvistică]. Editura ISPMN - Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2009.

    Horváth, István: Nyelvi készségek, nyelvi viselkedés és etnokulturális reprodukció az erdélyi magyar népesség vonatkozásában [Competenţe lingvistice, comportament lingvistic şi reproducere etnoculturală la maghiarii din Transilvania]. In Spéder Zsolt (ed.): Párhuzamok. Anyaországi és erdélyi magyarok a századfordulón. KSH Népességtudományi Kutatóintézet, Budapest, 2009, 153-182.

    Horváth, István: Politici lingvistice faţă de minorităţile naţionale din România 1990-2008. In Sfera Politicii, vol. 138, 2009, 29-33.

    Horváth, István: Kisebbségi nyelvi jogok és kisebbségi nyelvhasználat Romániában [Drepturile lingvistice ale minorităţilor şi folosirea limbilor minoritare în România]. In Magyar Tudomány, noiembrie, 2009, 1304-1312.

    Horváth, István: Evaluarea politicilor lingvistice din România. In Salat Levente (ed.): Politici de integrare a minorităţilor naţionale din România. Aspecte legale şi instituţionale într-o perspectivă comparată. Editura CRDE, Cluj-Napoca, 2008, 203-213.

    Horváth, István - Tódor, Erika (eds.): O evaluare a politicilor de producere a bilingvismului. Studii elaborate pe baza prezentărilor din cadrul conferinţei de la Miercurea-Ciuc, 12-13 iunie 2008. Editura ISPMN - Editura Limes, Cluj-Napoca, 2008.

    Horváth, István: Elemzések a romániai magyarok kétnyelvűségéről [Analize despre bilingvismul maghiarilor din România]. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 8, 2008.


    Cercetări şi proiecte

     


    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    04-1

    Comportament sociolingvistic în comunităţi lingvistice minoritare. Studii în comunităţile lingvistice ale croaţilor, ucrainenilor, slovacilor

     

    Tipul cercetării : cercetare de teren

     

    Locul: Poienile de sub Munte, Cerpotoc, Izvoarele

    Perioada: mai-octombrie (15 zile) 2009

    Responsabil: Horváth István

    Descriere: Prin prezenta cercetare s-au aplicat chestionare sociolingvistice, cu referire la contextele sociolingvistice de utilizare a limbii materne, la variate atitudini lingvistice ale comunităţilor minoritare mici ca volum. Dar, aceste chestionare au fost aplicate în localităţi rurale unde minorităţile reprezintă majoritatea, sau se constituie ca şi comunităţi semnificative de vorbire. Datele vor fi integrate într-un model al analizei vitalităţii lingvistice.

    Rezultat

    Pentru a avea acces la baza de date  vă rugăm trimiteţi un e-mail la adresa: centru.doc@ispmn.gov.ro

     


    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    04-2

    Peisaj lingvistic în sfera afacerilor

    Locul desfăşurării: Cluj-Napoca

    Perioada: ianuarie 2012 - septembrie 2012

    Coordonator de proiect: Horváth István

    Cercetători ISPMN participanţi în proiect: Kozák Gyula, Veress Ilka

    Tema proiectului: Inventarierea politicilor lingvistice ale diferitelor reţelelor de magazine

    Scopul proiectului: Întrebarea centrală a proiectul este dacă diferitele reţelele de magazine au o politică lingvistică specială în zonele în care, pe baza proporţiei vorbitorilor de limbi minoritare, aceasta ar fi indicată. Existenţa sau lipsa acestei politici lingvistice trebuie surprinsă prin asigurarea publicităţii în limbilor minoritare în incinta magazinului.

     

    Descriere: Proiectul se compune din următoarele: pregătirea grilei de evaluare şi a ghidului metodologic, selectarea magazinelor incluse în cercetare, munca de teren, pregătirea bazei de date, analiza datelor, elaborarea unui studiu de atelier pe baza rezultatelor cercetării.

    Descrierea metodologică: Munca de teren constă în verificarea existenţei sau a lipsei utilizării altor limbi decât cea oficială, în incinta magazinelor selectate în diferitele localităţi, pe baza unui chestionar special elaborat de către cercetătorii proiectului. În anumite cazuri, munca de teren este completată cu interviuri semi-structurate realizate cu reprezentanţii magazinelor respective.

     


    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    04-3

    Nyelvi jogok útmutató - Kézikönyv [Drepturi lingvistice ale minorităţilor naţionale din România - Ghid practic]

    Perioada: 2011-2012

    Coordonatori de proiect: Mohácsek Magdolna - Bogdan Andrea

    Cercetători exteriori participanţi în proiect: Sipos Zoltán

    Tema proiectului: drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare din România

    Scopul proiectului: conştientizarea şi promovarea drepturilor lingvistice în rândul maghiarilor din România

    Componentele proiectului: colectarea actelor normative în limbile română şi maghiară, elaborarea ghidului.

    Descriere: Proiectul are drept scop elaborarea şi publicarea unui ghid practic, în limba maghiară, cu privire la drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare din România. Ghidul îşi propune să prezinte într-o formă uşor accesibilă şi inteligibilă drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare, prin descrierea unor situaţii concrete şi practice, cum ar fi, de exemplu, modul în care poate fi utilizată limba maghiară în relaţiile cu diferitele autorităţi ale administraţiei publice, cu poliţia, în instanţă, în învăţământ, în instituţiile sanitare etc.

     


    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    04-4

    MinLex - Bază de date privind legislaţia referitoare la drepturile minorităţilor naţionale din România

    Scopul bazei de date legislative MinLex este de a colecta şi sistematiza conform anumitor criterii actele normative care conţin prevederi adoptate înainte de 1990 referitoare la minorităţile etnice şi naţionale din România sau care afectează situaţia politică, socială sau economică a acestora. În baza de date au fost incluse şi actele normative adoptate înainte de 1990, dar care au rămas în vigoare pentru o anumită perioadă de timp şi după această dată.

    Baza de date oferă posibilitatea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să îşi cunoască cât mai bine drepturile şi să le exercite pe o scară cât mai largă. Totodată, poate contribui şi la modificarea obiceiurilor de utilizare a limbii materne în diferite domenii ale vieţii publice, cum ar fi de exemplu în administraţia publică, în viaţa economică şi socială sau în domeniul sănătăţii. Acest lucru ar încuraja aplicarea prevederilor şi principiilor stipulate în diferitele acte normative, asigurând-se astfel o adevărată egalitate în drepturi, nu doar teoretică.

    Faptul că baza de date conţine atât prevederile legale în vigoare, cât şi cele abrogate, permite şi cercetarea retrospectivă a drepturilor minorităţilor naţionale. Urmărirea evoluţiei drepturilor minorităţilor naţionale şi a instituţiilor aferente relevă politicile statului privind minorităţile naţionale în diferite perioade şi contexte politice.

    Baze de date este pusă la dispoziţia publicului pe o suprafaţă on-line care dispune de un motor de căutare complex. Ea poate fi accesată atât în limba română, cât şi în limba maghiară.

     


    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    04-5

    Formulare bilingve

    Proiectul se referă la aplicarea în practică a legislaţiei româneşti privind drepturile minorităţilor naţionale, în concret la folosirea limbii materne în acele unităţi ale administraţiei publice locale în care numărul cetăţenilor care aparţin unei minorităţi naţionale depăşeşte 20% din numărul locuitorilor.

    Punem la dispoziţia celor interesaţi formulare bilingve (în limba română şi maghiară) folosite în comunicarea cu unităţile administraţiei publice locale, serviciile publice deconcentrate aflate în subordinea ministerelor, respectiv Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului subordonate consiliilor judeţene.

    Proiectul s-a realizat în parteneriat cu Institutul Lingvistic Szabó T. Attila.

     


    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    04-6

    Aplicarea legislaţiei cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din judeţul Harghita

    Perioada: noiembrie 2008-februarie 2009

    Responsabil: Vitos Katalin

    Obiectivul proiectului :

    • analiza asupra utilizării limbilor minoritare în acele autorităţi publice locale din judeţul Harghita, unde procentajul unei minorităţi naţionale depăşeşte 20% din numărul locuitorilor - analiză secundară pe baza cercetării Aplicarea legislaţiei cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România, efectuată de către Institut;
    • analiza asupra utilizării limbii materne în comunicarea cu autorităţile publice locale din judeţul Harghita de către cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale - analiză secundară pe baza cercetării Demografie. Stratificare. Utilizarea limbii, efectuată de către Institut;
    • analiza asupra utilizării limbilor minoritare în instituţiile deconcentrate din judeţul Harghita - cercetare primară;
    • analiza asupra utilizării limbii materne în comunicarea cu instituţiile deconcentrate din judeţul Harghita de către cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale - cercetare primară.

     

    REZULTATE

    • 64 de chestionare completate de către reprezentanţii instituţiilor deconcentrate (bază de date SPSS);
    • Chestionare aplicate pe aproximativ 200 de subiecţi, clienţi ai 5 instituţii deconcentrate din judeţ (bază de date SPSS);

    Publicaţii:

    Horváth, István (ed.) - Veress Ilka - Vitos Katalin: Utilizarea limbii maghiare în administraţia publică locală şi în instituţiile deconcentrate din judeţul Harghita. Editura ISPMN, Studii de atelier. Cercetarea minorităţilor naţionale din România, nr. 27, 2010.

     


    ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

    04-7

    Aplicarea legislaţiei cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România

    Responsabil: Vitos Katalin

    În România prevederile legale referitoare la protecţia minorităţilor naţionale sunt reglementate de numeroase acte normative, aproximativ două sute la număr. Pe lângă acestea şi convenţiile internaţionale ratificate fac parte din sistemul juridic intern, astfel numeroasele acte normative în vigoare referitoare la minorităţile naţionale trebuie interpretate şi aplicate în mod coroborat şi în concordanţă cu convenţiile internaţionale ratificate.

    Cele mai importante prevederi legale referitoare la folosirea limbii materne a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sunt Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, respectiv Cartea Europeană a limbilor regionale sau minoritare, ratificată de Parlamentul României în data de 9 octombrie 2007.

    Ancheta sociologică „Aplicarea legislaţiei cu privire la drepturile minorităţilor naţionale din România" are ca scop cercetarea aplicării în practică a prevederilor legale referitoare la drepturile minorităţilor naţionale.

    Metodologia cercetării constă în aplicarea unui chestionar tip autocompletare în toate localităţile din România, unde procentajul unei minorităţi naţionale depăşeşte 20% din numărul locuitorilor. Întrebările se referă la activităţile culturale ale minorităţilor naţionale, la administraţia publică locală, respectiv la domeniul învăţământului.

    Chestionarele au fost trimise în noiembrie 2008 la 1249 primării din România în localităţi unde se aplică prevederile legale menţionate.

    Pentru a accesa baza de date daţi click aici (en)