I. Istoricul proiectului

Proiectul nostru privind crearea unei baze de date legislative a pornit ca parte a proiectului iniţiat de Institutul de Cercetare a Minorităţilor Etnice şi Naţionale al Academiei Ştiinţifice Maghiare intitulat „Baza de date legislativă comparativă a minorităţilor din bazinul Carpatic”. Scopul bazei de date comparative este de a colecta şi sistematiza conform unor criterii determinate actele normative adoptate după anul 1945 în ţările din Bazinul Carpatic (Austria, Slovacia, Ucraina, România, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Ungaria) şi care conţin prevederi referitoare la minorităţile naţionale. Acest instrument permite urmărirea, respectiv analiza politicilor privind minorităţile naţionale din perspectivă istorică şi comparativă.
În cadrul acestei colaborări, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale a colectat actele normative referitoare la minorităţile naţionale – atât cele aflate în vigoare, cât şi cele abrogate – care au fost adoptate în perioada 1990-2010, conform metodologiei de cercetare elaborate de Institutul de Cercetare a Minorităţilor Etnice şi Naţionale al Academiei Ştiinţifice Maghiare.

Ulterior această bază de date a fost completată cu actele normative adoptate după anul 2010, iar metodologia de cercetare a fost dezvoltată şi completată cu criterii noi de sistematizare. Colecţia care cuprinde un număr de 1272 de acte normative a fost adaptată cerinţelor unei suprafeţe online care permite actualizarea şi completarea continuă.

Dorim să menţionăm că au mai existat proiecte privind colectarea actelor normative referitoare la minorităţile naţionale din România. Dintre acestea se remarcă proiectul iniţiat de asemenea de către Institutul de Cercetare a Minorităţilor Etnice şi Naţionale al Academiei Ştiinţifice Maghiare în anul 2004. Acesta şi-a propus să colecteze şi să grupeze conform anumitor criterii actele normative în vigoare referitoare la minorităţile naţionale din România. Proiectul a fost realizat de Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală (CRDE), cu sediul în Cluj-Napoca, şi iniţial a cuprins un număr de 98 de acte normative. Ulterior baza de date a fost extinsă, în prezent pe pagina de internet a CRDE fiind accesibile 208 acte normative. Lista acestor acte normative a apărut şi în anexa volumului intitulat „Politici de integrare a minorităţilor naţionale din România”, volum publicat de CRDE în anul 2008 în colaborare cu ISPMN.

II. Scopul proiectului

Deşi de-a lungul ultimelor două decenii în România au fost elaborate mai multe proiecte de lege privind drepturile minorităţilor naţionale, nici până azi nu a fost adoptată o lege unitară care să sintetizeze numeroasele prevederi referitoare la protecţia şi drepturile minorităţilor naţionale dispersate în diferite texte de lege, şi care să reflecte o politică coerentă în acest domeniu. În prezent există mai multe sute de acte normative care conţin prevederi referitoare la diferite aspecte ale vieţii persoanelor aparţinând unor minorităţi naţionale. Ca urmare, măsurile de protecţie a minorităţilor naţionale nu numai că nu sunt transparente, ci în numeroase cazuri sunt chiar incoerente sau de-a dreptul contradictorii.

Scopul bazei de date legislative MinLex este de a colecta şi sistematiza conform anumitor criterii actele normative care conţin prevederi adoptate înainte de 1990 referitoare la minorităţile etnice şi naţionale din România sau care afectează situaţia politică, socială sau economică a acestora. În baza de date au fost incluse şi actele normative adoptate înainte de 1990, dar care au rămas în vigoare pentru o anumită perioadă de timp şi după această dată.

Baza de date oferă posibilitatea persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să îşi cunoască cât mai bine drepturile şi să le exercite pe o scară cât mai largă. Totodată, poate contribui şi la modificarea obiceiurilor de utilizare a limbii materne în diferite domenii ale vieţii publice, cum ar fi de exemplu în administraţia publică, în viaţa economică şi socială sau în domeniul sănătăţii. Acest lucru ar încuraja aplicarea prevederilor şi principiilor stipulate în diferitele acte normative, asigurând-se astfel o adevărată egalitate în drepturi, nu doar teoretică.

Faptul că baza de date conţine atât prevederile legale în vigoare, cât şi cele abrogate, permite şi cercetarea retrospectivă a drepturilor minorităţilor naţionale. Urmărirea evoluţiei drepturilor minorităţilor naţionale şi a instituţiilor aferente relevă politicile statului privind minorităţile naţionale în diferite perioade şi contexte politice.

Baze de date este pusă la dispoziţia publicului pe o suprafaţă on-line care dispune de un motor de căutare complex. Ea poate fi accesată atât în limba română, cât şi în limba maghiară.

III. Conţinutul bazei de date

Baza de date cuprinde următoarele categorii de acte normative: constituţia, legi, hotărâri de Guvern, ordonanţe ale Guvernului, ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, tratate internaţionale ratificate de România, decizii ale Curţii Constituţionale, ordine de ministru, decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizii ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, hotărâri ale diferitelor autorităţi, metodologii și regulamente. După cum am menţionat anterior, baza de date conţine atât actele normative în vigoare, cât şi pe cele abrogate.

Actele normative care conţin prevederi sau aspecte referitoare la minorităţile naţionale au fost introduse în forma lor originală, aşa cum au fost publicate în Monitorul Oficial al României. În cazul în care prevederile referitoare la minorităţile naţionale au suferit modificări ulterioare, actele normative modificatoare au fost de asemenea incluse în baza de date, indicându-se şi corelaţiile dintre acestea. Ca urmare, baza de date nu conţine actele normative în formă actualizată, în textele acestora nefiind incluse modificările şi completările ulterioare. Totodată, dacă în textul unui act normativ au fost introduse prevederi referitoare la minorităţile naţionale printr-un act normativ ulterior, în mod logic baza de date conţine doar actul normativ modificator care a introdus prevederea respectivă.

Prelucrarea şi gruparea actelor normative conform unor domenii şi cuvinte-cheie a constituit unul dintre criteriile principale de sistematizare a acestora.
Am identificat în total 13 domenii: sănătate şi sector social, sector economic, justiţie, sistem instituţional, măsuri reparatorii, administraţie publică, viaţa culturală şi publică, mass-media, tratate internaţionale, educaţie, reprezentare politică, politici publice pentru romi, religie. Fiecare act normativ a fost inclus într-unul sau mai multe domenii.
În ceea ce priveşte cuvintele-cheie, criteriul principal nu a fost ca acestea să se regăsească exact în textul actelor normative, ci să permită gruparea mai multor acte normative în jurul anumitor noţiuni şi stabilirea unor corelaţii între acestea. De exemplu, fiecărui act normativ referitor la utilizarea limbii materne i-a fost alăturat cuvântul-cheie "folosirea limbii materne” indiferent de domeniul reglementat. Practic, acest lucru înseamnă că dacă cineva este interesat de toate prevederile privind utilizarea limbii materne, motorul de căutare va returna toate actele normative aferente indiferent de domeniu. Dacă însă cineva este interesat doar de utilizarea limbii materne în administraţia publică, îşi poate restrânge căutarea la acest domeniu.
Pe parcursul prelucrării actelor normative am creat în total 221 de cuvinte-cheie. Acestea pot fi selectate din meniul ”Cuvinte-cheie”, respectiv lista completă a acestora poate fi vizualizată separat în vederea facilitării căutării.

La fiecare act normativ este ataşat textul original, în limba română, publicat în Monitorul Oficial al României, respectiv traducerea în limba maghiară, acolo unde există (368 de acte normative). Versiunea în limba maghiară este cea publicată în Monitorul Oficial în limba maghiară (Románia Hivatalos Közlönye). În schimb, am tradus titlurile tuturor actelor normative, iar acolo unde acestea au fost deja traduse, am corectat şi am uniformizat textul titlurilor originale. Dorim să subliniem că doar textele în limba română au valoare juridică.

În cazurile în care anumite acte normative conţin doar câteva prevederi referitoare la minorităţile naţionale, am indicat şi articolele de lege aferente. Astfel, cei care sunt interesaţi şi de contextul mai larg al acestor prevederi au la dispoziţie întregul text al actului normativ în care sunt cuprinse. În caz contrar, căutarea lor este facilitată de indicarea articolelor exacte care cuprind prevederi referitoare la minorităţile naţionale. În cazul actelor normative care se referă în integralitate la minorităţile naţionale, nu este enumerat fiecare articol în parte, ci la rubrica articole aferente se afişează textul "întregul act normativ".
De asemenea, şi în cazul actelor normative care reglementează o anumită instituţie, cum ar fi de exemplu sistemul electoral, procedura despăgubirilor, instituţiile de protecţie a minorităţilor naţionale etc., am considerat că întregul act normativ se referă la drepturile minorităţilor naţionale datorită faptului că prevederile aferente nu pot fi înţelese şi nu pot fi interpretate fără a cunoaşte întreaga instituţie în cauză. Prin acest lucru se explică faptul că în baza de date au fost incluse şi acte normative care nu conţin nicio prevedere concretă privind minorităţile naţionale, dar care contribuie la o mai bună înţelegere a domeniilor la care se referă.

Suprafaţa de căutare permite înţelegerea corelaţiilor dintre diferitele acte normative şi face posibilă urmărirea evoluţiei prevederilor referitoare la minorităţile naţionale sau a prevederilor generale care afectează în mod indirect şi situaţia minorităţilor naţionale. La fiecare act normativ sunt afişate, după caz, actele normative modificate, actele normative care l-au modificat ulterior, respectiv alte acte normative conexe, cum ar fi de exemplu normele de aplicare, deciziile Curţii Constituţionale sau republicările.
Dorim să subliniem încă o dată că în cazul actelor normative care conţin prevederi exprese referitoare la minorităţile naţionale şi care au suferit modificări ulterioare, în baza de date au fost incluse doar acele acte normative modificatoare care la rândul lor conţin prevederi referitoare la minorităţile naţionale, adică modifică prevederi existente, introduc prevederi noi sau abrogă prevederi anterioare.

Nu în ultimul rând, baza de date legislativă conţine şi informaţii privind data adoptării actelor normative, data intrării în vigoare, starea actelor, numărul Monitorului Oficial în care au fost publicate, respectiv numărul Monitorului Oficial în limba maghiară, acolo unde există traducere.

Baza de date reflectă starea din luna iulie a anului 2017. Cu toate acestea, având în vedere dinamica modificărilor legislative, baza de date este concepută în aşa fel încât să permită completarea cu actele normative ce se vor adopta în viitor, respectiv actualizarea actelor normative existente şi urmărirea stării acestora. În prezent baza de date conţine 1272 de acte normative, din care 180 sunt abrogate, iar restul de 1092 acte normative în vigoare conțin 350 de decizii ale Curţii Constituţionale, ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, hotărâri ale diferitelor autorităţi, metodologii și regulamente.

În cazul în care doriţi să utilizaţi informaţiile legate de prelucrarea actelor normative cuprinse în baza de date legislativă în publicaţii, vă rugăm să menţionaţi sursa datelor.

Pentru informaţii suplimentare, observaţii şi sugestii vă rugăm să ne contactaţi la următoarele adrese de email: a.bogdan@ispmn.gov.ro, m.mohacsek@ispmn.gov.ro.

Coordonatori de proiect: Bogdán Andrea, Mohácsek Magdolna